Un psiholog explică modul în care Inteligența Artificială și algoritmii ne influențează viața

Gerd Gigerenzer, specialist în domeniul comportamentului, a studiat timp de zeci de ani modul în care oamenii fac alegeri. În opinia sa, prea mulți dintre noi permit în prezent inteligenței artificiale să ia decizii în locul nostru, analizează Danny Lewis pentru WSJ.

Într-o eră a ChatGPT, algoritmii computerizați și inteligența artificială ocupă un loc din ce în ce mai important în viața noastră, alegând conținutul care ne este afișat online, sugerând muzica pe care o ascultăm și răspunzând la întrebările pe care le avem.

S-ar putea ca acești algoritmi să ne influențeze viața și comportamentul în moduri pe care nu le înțelegem pe deplin, consideră psihologul și specialistul în comportament Gerd Gigerenzer, director al Harding Center for Risk Literacy de la Universitatea din Potsdam, Germania.

Fost director al Center for Adaptive Behavior and Cognition din cadrul Max Planck Institute for Human Development, acesta a condus timp de zeci de ani cercetări care au ajutat la înțelegerea modului în care oamenii fac alegeri în situații de incertitudine.

În cea mai recentă carte a sa, „How to Stay Smart in a Smart World“, Dr. Gigerenzer analizează modul în care algoritmii ne influențează viitorul – și de ce este important să ținem minte că aceștia nu sunt ființe umane. El a fost invitat la o discuție în cadrul podcastului Journal for The Future of Everything.

Se vorbește foarte mult despre algoritmi în zilele noastre. La ce ne referim de fapt atunci când spunem algoritmi?

Este un termen foarte răspândit și, prin urmare, este important să stabilim clar la ce ne referim. Una dintre concluziile pe care le-am desprins în cadrul cercetărilor mele la Institutul Max Planck este că, atunci când avem o situație predictibilă și bine definită, algoritmii complecși, cum ar fi rețelele neuronale sofisticate, sunt cu siguranță mai eficiente decât mintea umană. De exemplu jocul de șah și Go, care sunt predictibile.

Dar dacă vorbim de o problemă cu variabile – de exemplu, urmărești să anticipezi un virus, cum ar fi coronavirusul – atunci algoritmii complecși nu mai reprezintă soluția potrivită.

Incertitudinea impune mai degrabă modul în care funcționează mintea umană, identificând unul sau două elemente importante și ignorând restul detaliilor.

În acest tip de problemă lipsită de claritate, algoritmii complecși nu sunt eficienți. Eu numesc asta „principiul predictibilității“ și reprezintă un prim indiciu cu privire la lucrurile de care este capabilă inteligența artificială. Totodată, relevă faptul că, pentru a valorifica la maximum AI, trebuie să facem lucrurile mai predictibile.

Așadar, după atâtea decenii de evoluție în domeniul informaticii, algoritmii sunt de fapt doar niște calculatoare capabile să rezolve ecuații din ce în ce mai complexe?

Ce altceva ar putea fi? O rețea neuronală sofisticată are multe, multe straturi, dar este tot o mașină de calcul. Ele pot face mult mai multe decât până acum cu ajutorul tehnologiei video. Pot picta, pot redacta texte. Dar asta nu înseamnă că înțeleg respectivele texte în felul în care o fac oamenii.

Citește și – De ce inteligența artificială nu va putea niciodată să depășească omul

Ne ajută să înțelegem modul în care acești algoritmi iau decizii?

Transparența este extrem de importantă și cred că ar trebui să fie inclusă în lista drepturilor omului. Dacă există transparență, poți să îl modifici și să începi din nou să gândești singur, în loc să te bazezi pe un algoritm care nu este cu nimic mai bun decât o echipă de muncitori prost plătiți.

În concluzie, trebuie să fim conștienți că există situații în care judecata umană este necesară și de fapt, superioară. Și, de asemenea, trebuie să fim atenți să nu ne trezim că viețile noastre ajung să fie dictate de companiile de tehnologie prin algoritmi secreți. Aici mă refer la orice domeniu, inclusiv comportamentul social și politic, căci oamenii ajung astfel să piardă controlul în favoarea guvernelor și a companiilor de tehnologie.

Ați afirmat că „tehnologia digitală poate înclina cu ușurință balanța spre sisteme totalitare“. De ce spuneți asta? Și în ce fel este aceasta diferită de tehnologiile informaționale din trecut?

Acest pericol este unul real. Pe lângă toate beneficiile pe care le are, unul dintre dezavantaje este susceptibilitatea de a fi monitorizați de către guverne și companiile de tehnologie.

Dar oamenii nu mai citesc politicile de confidențialitate, așa că nu știu lucrul acesta. Pe de altă parte, politicile de confidențialitate sunt formulate în așa fel încât să nu-ți fie ușor să le citești. Sunt prea lungi și complicate. Trebuie să redevenim stăpâni pe situație.

Ce ar trebui să facem atunci?

Imaginați-vă că o cafenea din orașul vostru natal servește cafea gratis. Toată lumea merge acolo pentru că este gratis, iar toate celelalte cafenele dau faliment. Așa că nu mai ai alternative, dar cel puțin primești cafeaua gratis și te bucuri de conversațiile cu prietenii.

Doar că pe mese sunt microfoane, iar pe pereți sunt camere video care înregistrează tot ce spui, fiecare cuvânt și cui îl adresezi, și le trimit apoi să fie analizate. Cafeneaua este plină de vânzători care te întrerup mereu pentru a-ți face oferte personalizate.

Cam așa stau lucrurile când ești utilizator Facebook, Instagram sau al oricăror alte platforme. [Meta Platforms Inc., compania mamă a Facebook și Instagram, a refuzat să comenteze].

În această cafenea, nu tu ești clientul. Tu ești produsul. Așa că ceea ce ar trebui să avem e o cafenea în care să ni se permită din nou să ne plătim singuri consumația, să redevenim clienți.

Citește și –Omul modern este psihologizat, sexualizat, politizat – și digitalizat

Am observat că întreaga infrastructură de publicitate personalizată a fost integrată în arhitectura internetului. Și pare că ar fi nevoie de intervenții destul de serioase pentru a elimina acest lucru. Realistic vorbind, cum credeți că vor evolua tehnologia, serviciile de informații utilizând inteligența artificială și monitorizarea în următorul deceniu?

Per ansamblu, am speranța că oamenii realizează că nu este o idee bună să-ți cedezi informațiile personale și responsabilitatea pentru propriile decizii companiilor de tehnologie care le folosesc pentru a face bani din publicitate.

Nu așa ar trebui să arate viitorul nostru. Oriunde altundeva plătim cu banii noștri și de aceea noi suntem clienții și deținem controlul. Există un pericol real ca tot mai mulți oameni să se lase monitorizați și să accepte pur și simplu orice lucru care le face viața mai comodă.

Dar pare atât de greu să te apuci să citești politicile de confidențialitate și să faci cercetări cu privire la acești algoritmi care îți afectează viața. Cum te împotrivești la așa ceva?

Să gândești nu este cel mai comod lucru. Dar soluția este să începi să gândești. Cea mai importantă [tehnologie de care trebuie să fii conștient] este un mecanism pe care psihologii îl numesc „afirmare intermitentă“.

Primești o încurajare, de exemplu un „Like“, dar nu știi niciodată când o vei primi. Oamenii revin constant pe platformă să își verifice Like-urile. Acest lucru a schimbat practic mentalitatea și i-a făcut pe oameni dependenți.

Cred că este foarte important ca toată lumea să înțeleagă aceste mecanisme și modul în care cineva devine dependent. Astfel încât să poată redobândi controlul, dacă va dori acest lucru.

Traducere și adaptare
Tribuna.US