Violate, torturate, umilite de Partidul Comunist Chinez: Tribunalul Uigur înființat la Londra audiază 24 de martori

Violate, torturate, umilite de Partidul Comunist Chinez: Tribunalul Uigur înființat la Londra audiază 24 de martori

O lume a proceselor parodiate, a unei poliții corupte, a uciderilor fără bază legală, a torturii nejustificate și a violenței sexuale a fost portretizată de martorii care și-au relatat experiențele trăite în detenția Partidului Comunist Chinez (PCC), în timpul celor patru zile cumplite de depoziții desfășurate recent la Tribunalul Uyghur din Londra. 

Înființat pentru a stabili dacă PCC comite genocid și crime împotriva umanității în ceea ce privește populația de etnie turcă din nord-vestul Chinei, Tribunalul a audiat mărturii directe despre crimă, avort în ultima lună de sarcină, dispariții în masă, muncă forțată și răpirea a sute și mii de copii plasați apoi în orfelinate de stat, informează Ruth Ingram într-un articol Bitter Winter.  

Inventarul șocant al durerii și pierderilor a fost relatat unui grup format din opt persoane, prezidate de proeminentul avocat pentru drepturile omului, Sir Geoffrey Nice, QC, procuror adjunct la procesul pentru crime de război intentat lui Slobodan Milosevic, fost președinte sârb, la Haga. Grupul a audiat probele pentru a evalua dacă RPC a lansat o campanie menită să distrugă total sau parțial poporul uigur și existența acestuia ca grup rasial, național și etnic.

Actuala sesiune de patru zile va fi urmată de o alta în septembrie, iar decizia se așteaptă să fie pronunțată în decembrie.

Din cele trei sute de depoziții ale martorilor care au fost revizuite, au fost aleși patruzeci de martori, dintre care douăzeci și patru au depus mărturie în timpul acestei sesiuni. Peste cincizeci de experți au fost contactați, iar paisprezece au depus mărturie în cele patru zile. Guvernele SUA și Australia și-au oferit sprijinul, dar în ciuda a patru încercări de a contacta RPC, Beijingul continuă să denunțe procedurile ca fiind „ilegale“ și „o provocare serioasă la adresa celor 25 de milioane de membri ai grupurilor etnice din Xinjiang.“

În ciuda protestelor de nevinovăție ale Beijingului, martorii au menționat toți camere de tortură cu instrumente sinistre, așa-numitele „scaune tigru“ de care erau legați și „camere acvatice“, în care erau obligați să stea în picioare încătușați, acoperiți până la gât în lichid ​înghețat, în timp ce întregul lor corp se zvârcolea în agonie.

O tânără obligată să-și mărturisească aparentele „delicte comise“ a fost violată în mod repetat de gardienii închisorii în fața a o sută de deținuți, care au fost forțați să privească scena fără să reacționeze. Cei care și-au întors privirea au fost la rândul lor luați pentru a fi pedepsiți. Fetele tinere erau duse noaptea și folosite pentru gratificarea sexuală a gărzilor, revenind bătute, însângerate și zdrobite și, potrivit unui profesor din lagăr, alții erau marcați pentru injecții letale și recoltare de organe. Toți, fără excepție, erau înfometați și umiliți.

Citește și Dezvăluirile unei supraviețuitoare a lagărelor de reeducare chineze – tortură, viol și planuri de invadare a Europei

În ciuda faptului că nu are nicio putere legală sau norme, „Tribunalul Poporului“ a fost înființat pentru a aborda atrocitățile care au ieșit la iveală în Xinjiang de când Chen Quanguo a preluat funcția de guvernator. Puterea de veto a Chinei la ONU permite Beijingului să evite să dea socoteală, ceea ce face ca instanțele internaționale să fie lipsite de orice putere în fața ei.

Presupusele abuzuri ale drepturilor omului, inclusiv detenții în masă fără bază legală și supravegherea orwelliană care au făcut din provincie o închisoare virtuală, au luat amploare începând cu 2016. Dolkun Isa, de la World Uyghur Congress, este cel care a solicitat Tribunalul, în speranța că opinia mondială ar putea fi alertată cu privire la criza din patria sa și stimulată să ia atitudine.

Procedurile Tribunalului, care au fost deja sancționate de RPC, au fost întâmpinate de PCC cu o avalanșă de condamnare și dispreț, în săptămâna care a precedat evenimentul. Pe parcursul procesului, Beijingul a lansat din nou un atac împotriva lui Sir Geoffrey, acuzându-l că „s-a înjosit pe sine însuși și și-a distrus credibilitatea și decența în fața lumii.“

Avocatul a rămas neclintit, asigurând din prima zi RPC că nici atacurile și nici sancțiunile sale nu vor avea efect împotriva membrilor grupului și a garantat că decizia la care ajunge Tribunalul va fi stabilită doar pe baza probelor. Până în prezent nu s-a primit niciun răspuns direct din partea Chinei, dar Sir Geoffrey a asigurat că invitația rămâne valabilă.

În discursul său de deschidere, Sir Geoffrey a menționat că acuzațiile aduse împotriva RPC sunt „grave“, în baza numeroaselor sale încălcări ale Declarației drepturilor omului din 1948 . „Crimele împotriva umanității și genocidul sunt delicte grave“, a spus el, regretând că până în prezent acuzațiile de genocid „nu au dat roade“, în ciuda obligației impuse de Convenția privind Genocidul de a interzice, preveni și pedepsi autorii oricăror astfel de infracțiuni.

Tribunalul Poporului umple golul rămas atunci când un guvern nu își îndeplinește datoria de a acționa, a spus el, „pentru ca cetățenii să aibă încredere că guvernul lor îndeplinește îndatoririle extrem de importante pe care le are și pe care trebuie să le îndeplinească“.

Martorii au venit din America, Suedia, Norvegia și Germania pentru a-și depune mărturia personal, în timp ce alții au fost audiați de la distanță. S-a manifestat mânie și durere, au curs lacrimi de deznădejde și disperare, dar starea de spirit era una de speranță și încredere că lumea le va auzi strigătele. Fiecare și-a exprimat recunoștința că istorisirile lor erau ascultate și că s-ar putea face dreptate, deoarece mulți dintre ei vorbeau în numele multor altora, ale căror voci au fost reduse la tăcere.

„Sunt liberă, dar o parte din mine este încă în lagăre, alături de acei tineri bărbați și fete care sunt încă acolo, supuși celor mai îngrozitoare torturi“, a declarat Qelbinur Sedik, fostă profesoară în lagăr, după ce a depus mărturie. Comentând ulterior pentru revista Bitter Winter, ea a declarat că vorbește în numele tuturor celor pe care i-a lăsat în urmă, care nu au pe nimeni să le ia apărarea. „Cu toții reprezentăm pe cineva“, a spus ea. „Nu trebuie să uităm de ei niciodată.“

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0