28 iunie – 82 de ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei și a nordului Bucovinei

28 iunie – 82 de ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei și a nordului Bucovinei

Astăzi, 28 iunie, se împlinesc 82 de ani de când Uniunea Sovietică (URSS) în baza înțelegerii anterioare din 23 august 1939 cu Germania Nazistă, înțelegere cunoscută sub denumirea de pactul Molotov-Ribbentrop, cerea în mod direct și fără discuții României să cedeze Basarabia, notează Radio Chișinău.

La 28 iunie 1940 Uniunea Sovietică ocupă Basarabia și Bucovina de Nord, iar Transilvania de Nord este cedată Ungariei. Ziua de 28 iunie 1940 a fost declarată Ziua ocupației sovietice, printr-un decret semnat în 2010, de către președintele interimar al R. Moldova de atunci, liberalul Mihai Ghimpu.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov – tratatul de neagresiune semnat la 23 august 1939 între Germania și URSS – și a Protocolului secret, ce împarțea sferele de influență între cele două puteri imperialiste, la 26 iunie 1940 URSS adresa României un ultimatum prin care cerea „înapoierea cu orice preț” a Basarabiei și cedarea părții de nord a Bucovinei.

La 28 iunie, orele 11, guvernul român comunică acceptarea dictatului, cerând sovieticilor prelungirea termenului de evacuare, de patru zile începând cu data de 28 iunie 1940; sovieticii fixează finalul retragerii pentru 3 iulie 1940, ora 14:00, ora Moscovei.

3.776.309 locuitori și o suprafață de 50.762 km2 din trupul României au fost lăsate pradă furiei oarbe a hoardelor rusești. La 29 iunie, tancurile rusești ocupă abuziv Ținutul Herța, pe lângă Basarabia și Nordul Bucovinei.

Nordul Bucovinei, Ținutul Herta, nordul și sudul Basarabiei au fost încorporate, de către Stalin, RSS Ucrainene.

La 2 august 1940 – RSSA Moldovenească – ce facea deja parte din componența URSS – a fost împărțită în două: o parte a fost încorporată Ucrainei, cealaltă a fost alipită restului Basarabiei anexate, constituind RSSA Moldovenească.

La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuti, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin (Khotyn) din Basarabia.

Imediat după ocupație a început exterminarea românilor: arestați, împușcați, torturați, deportați în Siberia, supuși foametei provocată de regimul bolșevic. Între 1940 si 1950, conform recensămintelor oficiale efectuate de autoritățile rusești, o treime din populația românească a dispărut; de la 3.200.000 în 1940, au mai rămas doar 2.229.000 în 1950.

La 22 iunie 1941 Armata Română va trece Prutul, începând eliberarea teritoriilor pierdute, care vor scăpa, până în 1944, de jugul rusesc. În retragerea din Basarabia, armata rusă va aplica tactica distrugerii totale: 42 biserici, 28 școli, 32 localuri ale unor instituții publice, 79 ale autorităților au fost dinamitate.

Alte sute de mii de victime se vor adăuga în timp, alte mii de români vor fi împușcați, torturați, jupuiți de vii, crucificați, arși, aruncați în Nistru; jafuri, violuri, incendii, masacre, cruzimi înspăimântatoare ale Armatei a 14-a Ruse, ale gardiștilor și cazacilor în timpul Razboiului din „Transnistria” din 1992. Proporții înspăimântatoare ale crimelor comunismului sovietic, și peste toate – deznaționalizare, umilire, tortura psihică, rusificare forțată, destine distruse, au transmis istorii în timp.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0