6 noi dovezi de corupție a FBI în favoarea Partidului Democrat

Foto: MARK JUSTINECORREA/FLICKR/PUBLIC DOMAIN

Fostul procuror general FBI Andrew Weissmann și alții au mințit națiunea cu privire la raportul procurorului special dat recent publicității, care documentează în detaliu ani de zile de corupție sistemică a FBI în favoarea Partidului Democrat.

Raportul dezvăluie și oferă detalii suplimentare cu privire la multiplele cazuri în care angajații FBI și-au folosit funcțiile de nivel înalt pentru a promova dezinformări care au afectat cel puțin două alegeri prezidențiale, întotdeauna în favoarea Democraților, analizează Joy Pullmann pentru The Federalist.

Raportul procurorului special John Durham enumeră și compară mai multe astfel de cazuri pentru a ilustra „probleme sistemice“ care sunt „greu de explicat“. Numeroase altele au fost descoperite în ultimii ani.

Aceste informații esențiale pentru asigurarea controlului americanilor asupra guvernului lor prin intermediul unor alegeri libere și corecte au fost ascunse de presa corporatistă și cenzurate online de către entități private și rețele de socializare care se supun condițiilor de finanțare și amenințărilor din partea oficialilor federali.

1. Utilizarea pe post de armă a dezinformării emise de Partidul Democrat dezvoltată probabil cu ajutorul unor spioni străini

Se întâmplă ca informațiile false pe care FBI-ul le-a folosit pentru a deschide numaidecât o operațiune de spionaj asupra opoziției democraților să fi fost concepute de campania prezidențială democrată, în colaborare cu cel puțin doi potențiali sau presupuși foști spioni străini.

Potrivit Raportului Durham, oficiali de rang înalt ai FBI, DOJ și CIA, precum și președintele Obama și vicepreședintele Joe Biden, au fost informați „la câteva zile de la primirea detaliilor“ despre faptul că Hillary Clinton a elaborat un „plan de denigrare a lui Trump prin sugerarea unei asocieri între acesta și Vladimir Putin, astfel încât să distragă atenția de la propriile acțiuni greșite privind utilizarea unui server privat de e-mail“.

Directorul CIA, John Brennan, i-a informat pe președintele Obama, pe Biden, pe directorul FBI, James Comey, și pe procurorul general Eric Holder cu privire la acest plan pe 3 august 2016, la câteva zile după ce campania lui Clinton elaborase planul. CIA ar fi obținut aceste informații despre planul de denigrare conceput de Clinton în urma monitorizării serviciilor de informații rusești.

Acest lucru înseamnă că, în vara anului 2016, FBI și Departamentul de Justiție, precum și capul Partidului Democrat, știau că Dosarul Steele, acuzațiile Alfa Bank și alte afirmații potrivit cărora Donald Trump ar fi fost un pion al Rusiei „făceau parte dintr-un plan de a denigra un adversar politic și de a folosi resursele agențiilor de aplicare a legii și de informații ale guvernului federal în sprijinul unui obiectiv politic“.

Acest lucru ar fi trebuit să determine FBI să pună sub semnul întrebării operațiunea Crossfire Hurricane, se precizează în raportul lui Durham. În schimb, însă, FBI a mers mai departe, iar conducerea FBI a cerut o urgentare a anchetării lui Trump în baza a ceea ce știa că sunt acuzații false.

Citește și Raport: FBI a plătit un om de afaceri controversat rus ca informator pentru a-l acuza pe Trump

Acțiunile agenției au indicat un standard dublu clar pentru republicani și democrați, potrivit raportului. „Spre deosebire de inițierea de către FBI a unei investigații ample asupra unor membri necunoscuți ai campaniei Trump, pe baza unor informații neconfirmate, în exemplul separat, implicând un presupus plan al campaniei Clinton, FBI nu a demarat nicio anchetă, nu a dispus nicio măsură, nu a implicat personal analitic și nu a analizat în niciun fel informațiile primite“, precizează Raportul Durham.

Potrivit raportului, în cazul în care campania Clinton a furnizat cu bună știință aceste informații false guvernului, acest lucru constituie o infracțiune de natură penală. Durham spune că echipa sa nu a reușit să demonstreze această intenție criminală, dar este evident că ea a existat, chiar dacă nu poate fi dovedită cu ajutorul e-mailurilor și al înregistrărilor audio.

Așadar, repet, cu câteva luni înainte ca presa să înceapă să împrăștie afirmații false despre coluziunea cu Rusia în trei încercări de punere sub acuzare care au afectat capacitatea lui Trump de a exercita puterea pe care alegătorii i-o dăduseră, șefii agențiilor de informații americane, președintele în exercițiu și șeful Partidului Democrat, precum și viitorul președinte al democraților, erau conștienți că este vorba de o operațiune de dezinformare politică fără nicio bază reală.

Șeful aceluiași FBI care a lansat o operațiune de spionaj pe parcursul mai multor ani împotriva lui Trump, în baza acestei alegații, știa că este vorba de o dezinformare cu motivație politică încă de la început.

Acest lucru depășește cu mult ideea de „părtinire“ din partea agenției. Reflectă corupția completă a jumătate din sistemul de partide politice al națiunii și a instituțiilor sale federale de aplicare a legii.

Vorbim de privarea sistematică de drepturi a americanilor care nu sunt de acord cu mafia din domeniul securității naționale – sau care nu ar fi fost de acord, dacă acea mafie le-ar fi permis să afle adevărul despre mașinațiunile sale malefice.

Vorbim de utilizarea sistematică a aparatului de securitate națională al SUA împotriva autoguvernării constituționale. Este sfârșitul guvernării poporului, de către popor și pentru popor în Statele Unite ale Americii. Asta este ceea ce arată Raportul Durham.

Oricine nu tratează acest lucru ca pe un incendiu major provocat de sabotori contribuie la propagarea lui.

2. Protejarea candidatului Democrat și defăimarea celui candidatului Republican pentru funcția de președinte SUA

De mai multe ori, raportul Durham menționează că oficialii FBI și ai Departamentului de Justiție au tratat campaniile lui Clinton și Trump în mod complet diferit. Un alt mod demn de remarcat a fost în ceea ce privește potențialele contacte cu agenți ai unor guverne străine.

Când FBI-ul a aflat de o operațiune de manipulare externă vizând-o pe Hillary Clinton, a oferit campaniei acesteia ceea ce se numește „informare defensivă“. Adică au avertizat campania cu privire la o posibilă interferență din străinătate.

Când agenția a aflat că o astfel de operațiune l-ar putea viza pe Trump, a avertizat aproape pe toată lumea, cu excepția campaniei Trump. FBI, DOJ și CIA nu numai că nu au oferit campaniei Trump nicio informare defensivă pe această temă, se arată în raport, ci aceste agenții au folosit respectivele informații ca scuză pentru a spiona campania Trump și pentru a amplifica în presă operațiunea de dezinformare a lui Clinton care îl asocia pe Trump cu Rusia.

„Rapiditatea cu care a fost autorizată supravegherea unui cetățean american asociat campaniei Trump (…) e greu de explicat în comparație cu acțiunile FBI și ale Departamentului (de Justiție) cu aproape doi ani mai devreme, când au primit informații privind interferență străină care o implicau pe Clinton, care la acea vreme încă nu-și anunțase candidatura la președinție“, se precizează în raport la paginile 73 și 74.

3. Ignorarea transferurilor de fonduri din străinătate către Clinton, nu și în cazul lui Trump

În contrast cu graba absolută a Biroului de a-și folosi puterea pentru a-i denigra pe republicani cu minciuni despre care știa că sunt minciuni, raportul arată că, atunci când FBI a aflat că democrații e posibil să fi încălcat legea federală în campania prezidențială, nu a luat nicio măsură.

Când un informator a anunțat agenția că este posibil ca democrații lui Clinton să fi acceptat contribuții ilegale din străinătate pentru campanie, FBI-ul i-a spus acestuia să ignore și nu a mai făcut nimic.

„Din nou, acțiunile de investigare dispuse de conducerea FBI în ceea ce privește Fundația Clinton contrastează cu cele întreprinse în cazul Crossfire Hurricane“, precizează Raportul Durham.

„În primul rând, investigațiile NYFO [FBI New York Field Office] și WFO [Washington Field Office] par să fi fost inițiate ca anchete preliminare datorită sensibilității politice și a faptului că aveau la bază informații neverificate (registrul de numerar al campaniei Clinton) și informarea CHS.

În schimb, ancheta Crossfire Hurricane a fost încă de la început inițiată ca o investigație detaliată, în ciuda faptului că avea la bază același tip de informații neverificate“.

Un alt dublu standard s-a văzut în acest tratament contrastant aplicat de FBI celor două partide politice: „Mai mult, deși Departamentul pare să fi fost în mod legitim îngrijorat de o anchetă asupra Fundației într-un moment atât de apropiat de alegerile prezidențiale, nu pare că Departamentul de Justiție sau FBI să fi exprimat îngrijorări similare în ceea ce privește ancheta Crossfire Hurricane“.

4. Punerea Democraților de top deasupra legii

Știam deja de mult timp, mulțumită Spygate, că fostul director adjunct al Diviziei de Contrainformații FBI, Peter Strzok și amanta sa, Lisa Page, avocat al fostului director adjunct al FBI, Andrew McCabe, și-au folosit pozițiile guvernamentale pe post de armă pentru a interfera în alegerile prezidențiale din SUA.

Aceștia sunt cei doi care s-au lăudat că îl vor „împiedica“ pe Trump să devină președinte.

Citește și De ce raportul care îl exonerează pe Trump de legături cu Rusia este important pentru democrație

Raportul lui Durham enumeră mai multe exemple în care McCabe, Strzok, Page și superiorii lor cu funcții importante își folosesc poziția împotriva republicanilor. Raportul Durham conține mai multe dovezi care arată că înalții oficiali ai serviciilor de informații îi pun în mod obișnuit pe democrații puternici deasupra legii.

Pe lângă tratamentul diferit evidențiat mai sus și multe alte astfel de exemple, Raportul Durham include un schimb de mesaje revelator dintre Strzok și Page. Acestea arată că decid să nu aplice legea în cazul lui Hillary Clinton datorită poziției sale influente. Se pare că celor influenți chiar nu li se aplică legea din Statele Unite – cu condiția să fie afiliați cu Partidul Democrat.

5. Refuzarea audierii de către procurorul special

Anumite figuri cheie din cadrul FBI au refuzat să discute cu echipa lui Durham, printre aceștia numărându-se Comey, Strzok, Marc Elias, McCabe și Page din cadul campaniei Clinton, și Glenn Simpson de la firma de investigare a opoziției care a pregătit dosarul Steele pentru campania Clinton.

Adăugați asta la numeroasele cazuri în care un „fost“ agent FBI și CIA au fost angajați de companii de social media pentru a ajuta cu cenzura impusă de guvern, sau au apărut la televizor pentru a alimenta înșelătoria Russiagate și alte minciuni adresate americanilor cu privire la subiecte importante.

Rezultă o nouă dovadă că serviciile de informații își folosesc puterile vaste – și neconstituționale – în favoarea Partidului Democrat.

6. Refuzul de a răspunde citațiilor Congresului privind informațiile despre corupția familiei Biden

Raportul lui Durham indică faptul că FBI a închis în mod repetat ochii la dovezi de acceptare a mitei de către campania Clinton – plăți în schimbul unor politici preferențiale. FBI încă face asta cu Joe Biden.

Potrivit mai multor membri de nivel înalt ai Congresului, FBI a refuzat să le ofere acces la informații neclasificate legat de modul în care a tratat probele care arată că și Biden ar fi acordat favoruri politice pentru donațiile către campania sa.

„Știm că FBI s-a bazat pe acuzații neconfirmate pentru a lua în vizor un președinte republican. Ce a făcut FBI pentru a investiga acuzațiile care implică un președinte democrat?“ a întrebat Sen. Chuck Grassley, R-Iowa.

Numeroase organizații de monitorizare private și guvernamentale au documentat faptul că familia Biden a primit milioane de dolari de la persoane fizice și companii din străinătate având legături cu guverne ostile, inclusiv China comunistă.

„Credem că FBI deține un document intern neclasificat care include acuzații foarte grave și detaliate implicându-l pe actualul președinte al Statelor Unite“, a declarat Grassley într-un comunicat de presă la începutul acestei luni.

„Ceea ce nu știm este ce a făcut agenția, dacă a făcut vreo ceva, pentru a verifica aceste afirmații sau a investiga în continuare“.

Citațiile emise de Congres au forță legală. Agențiile federale operează la discreția și finanțarea Congresului, conform Constituției. Conducerea FBI pare însă să aibă impresia că nu i se aplică măsurile de control prevăzute de Constituție. Atâta timp cât Congresul nu își impune propriile prerogative, liderii corupți ai FBI au dreptate.

De zeci de ani se știe că FBI își folosește autoritatea de supraveghere, investigare și alte puteri pentru a manipula politica americană. Aduceți-vă aminte de monitorizarea lui Martin Luther King Jr. și de infamul șef al FBI J. Edgar Hoover care a spionat Curtea Supremă, Congresul și diferiți președinți.

Raportul Durham nu aduce nimic nou din acest punct de vedere. Ceea ce ar fi nou ar fi sancționarea FBI-ului pentru utilizarea șantajului, a operațiunilor de defăimare, a amenințărilor, cenzurii, spionajului ilegal și interferenței electorale.

Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Statele Unite nu mai sunt de fapt o țară liberă.

Tribuna.US