Afganistan: Cum ar fi stat lucrurile sub comanda președintelui Trump

Afganistan: Cum ar fi stat lucrurile sub comanda președintelui Trump

Diverse voci de stânga sugerează că de vină pentru retragerea dezastruoasă din Afganistan sub comanda lui Joe Biden este un plan de retragere conceput și regizat de fostul președinte Donald Trump. Gazda emisiunii Real Time de la HBO, Bill Maher, a pus accent pe această idee în recentul monolog, așa că știți că face parte din narațiunea aprobată.

Însă lucrurile nu stau nici pe departe așa, iar propovăduitorii acestei ficțiuni sunt conștienți. Acesta este eșecul lui Biden și toată lumea știe, analizează Mark Ellis pentru PJ Media.   

Pentru a ne imagina ce s-ar fi făcut diferit sub comanda lui Trump, un bun punct de la care să pornim este conversația telefonică pe care președintele Trump a avut-o cu liderul taliban Mullah Abdul Ghani Baradar. (Notă: Această analiză presupune că Trump intenționa să retragă tot și să nu lase nicio forță armată în țara devastată de război.)

În respectiva conversație, Trump a precizat că în cazul în care talibanii vor declanșa orice atac în timpul unei retrageri care urma să fie atent planificată și bine gândită din punct de vedere militar, satul lui Baradar, familia sa și Baradar însuși ar fi ținta inițială a oricărei reacții a SUA.

„Gândește-te la asta”, ca să-l parafrazăm pe Trump. Acest lider taliban, lingându-și buzele la gândul că America se retrage, sigur s-a oprit nițel să analizeze riscul ridicat ca familia sa să fie făcută bucăți de un atac cu drone sau avioane de luptă înainte ca știrile unei incursiuni talibane anterioare retragerii forțelor SUA să apuce să se propage. Dacă invadatorii occidentali pe care-i detesta urmau să plece în curând, de ce să își asume riscul? Știa că Trump ar fi împlinit amenințarea și poate că nu era atât de dornic să moară pentru cauza pe care o susținea.

Pornind de la asta, extrapolăm cum ar fi arătat o retragere militară reală sub Comandantul Suprem Trump. În primul rând, retragerea ar fi fost anunțată pe larg cu multe luni înainte de orice termen fals: Ne retragem și dacă doriți să părăsiți țara, acum este timpul să vă pregătiți de plecare, cât încă avem forța militară care să vă permită să o faceți.

Imaginați-vă Aeroportul Internațional Hamid Karzai sub protecția unor trupe americane pe deplin operaționale, atât în ​​aer, cât și la sol. Da, ar fi existat un exod al cetățenilor americani și al afganilor care au luat parte la misiunea noastră. Este adevărat, tot ar fi putut exista pierderi de vieți omenești în cartiere și în drum spre aeroport.

Dar, odată ce oamenii erau aproape de salvarea oferită de un zbor, teoretic situația ar fi fost ordonată, sub umbrela forțelor armate americane. Din fericire, mulți au reușit să plece și trebuie să recunoaștem meritele celor care i-au scos de acolo. Dar câți alții ar fi putut ieși din țară și/sau ar fi fost cruțați de ororile unui aeroport în criză de timp? Cât s-ar fi redus pericolul evacuărilor dacă Trump detașa trupe speciale pentru a face asta?

Citește și Majoritatea translatorilor și alți solicitanți de viză SUA au fost lăsați în urmă în Afganistan

Câte suflete care acum au rămas captive în spatele liniilor inamice ar fi scăpat?

De îndată ce fiecare persoană care avea suficientă rațiune să țină cont de îndemnurile timpurii ale lui Trump de a părăsi țara și norocul de a reuși să iasă era bifat, trupele noastre puteau fi retrase metodic și în siguranță sub aceeași umbrelă.

Dar înainte de a ieși în siguranță din inevitabila tornadă ce urma, problema echipamentelor și armamentului în valoare de miliarde de dolari ar fi fost rezolvată printr-unul dintre cele mai mari transporturi aeriene militare din istorie.

Elicoptere Blackhawk, vehicule Humvee, explozibili, arme de foc de toate soiurile, muniție de orice calibru. Lista ar fi continuat cu elemente comune, dar importante, precum zeci de mii de sticle de apă. Deși nu s-ar fi putut salva totul, o încheiere a războiului orchestrată de Trump ar fi inclus avioane cargo masive pline cu echipamente care decolau de pe pista aerodromului Bagram, pentru a nu ajunge în mâinile talibanilor.

AP raportează că artileria grea a fost luată de la Bagram când s-au retras trupele și că o mare cantitate de muniție care „nu fusese lăsată armatei afgane“ a fost distrusă. Cu toate acestea, a rămas în urmă o cantitate imensă de stocuri militare americane. Cu Trump la cârmă, teroriștii care ar fi invadat baza abandonată se puteau considera norocoși dacă găseau câteva lăzi cu rații de mâncare.   

E ușor de presupus că Trump ar fi ordonat trupelor să distrugă tot ceea ce nu putea fi evacuat sau putea fi de vreun folos unei armate talibane revigorate: pistele de aterizare de la Bagram ar fi fost bombardate, la fel și centrele de alimentare, hangarele și alte clădiri cu destinație militară ar fi fost transformate în moloz.

Conform acestui plan speculativ privindu-l pe Trump, ne putem imagina furia talibanilor care atunci când intră în Kabul descoperă că majoritatea cetățenilor americani, majoritatea afganilor aliniați ai SUA și majoritatea echipamentelor americane au dispărut, iar infrastructura noastră militară nu mai e funcțională.

Evident, și o astfel de retragere s-ar solda cu victime. Chiar și în prezența unei forțe armate puternice păstrate în Kabul pe post de ariergardă, ar fi existat, fără îndoială, atacuri talibane în timpul retragerii. Dar trebuie să ne întrebăm, cât de încurajați ar fi fost aceștia să-și sacrifice viața dacă vedeau soldații noștri în uniformă, avioanele Warthog și F-16?

Liderul taliban nu a vrut să aibă nimic de-a face cu o retragere condusă de Trump. Până nu a ajuns la putere Biden cel firav și incompetenții săi consilieri militari, s-a mulțumit să aștepte.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0