Canada: Interdicția de călătorie nu a avut nicio bază științifică – documente proces

Pe 13 august 2021, guvernul canadian a anunțat că persoanele nevaccinate împotriva Covid nu vor mai avea în curând dreptul să circule cu avionul sau trenul. În multe cazuri, respectivele persoane nu mai puteau călători între provincii sau părăsi țara.

Dacă locuiai în Winnipeg și voiai să-ți vizitezi mama aflată pe patul de moarte la Londra, Hong Kong sau, poate, Quebec City, trebuia să te vaccinezi – sau să te resemnezi cu gândul că nu-ți vei mai vedea niciodată mama, analizează Rupa Subramanya pentru Common Sense.

Jennifer Little, directorul general al COVID Recovery, grupul guvernamental secret care a elaborat acest mandat, l-a numit „unul dintre cele mai dure mandate de vaccinare privind călătoriile din lume“.

A fost draconic și generalizat și se potrivea perfect cu imaginea publică pe care și-o cultivase prim-ministrul Justin Trudeau – cea a tehnocratului elegant, progresist și orientat spre viitor, ghidat de fapte și rațiune. Într-un articol Canadian Medical Association Journal din iunie 2022, se preciza că „în Canada s-au prelungit cel mai mult politicile stricte privind restricțiile de circulație internă“.

Însă documente date recent publicității de către o instanță – în care se vede procesul de luare a deciziilor din spatele mandatului privind călătoriile – arată că, departe de a se baza pe știință, primul ministru și cabinetul său s-au concentrat asupra politicii. (Canadienii nu sunt deloc singurii care au făcut asta. După cum a relatat recent Common Sense, instituțiile americane de sănătate publică au fost, de asemenea, politizate).

La două zile după anunțarea mandatului, Trudeau a cerut alegeri anticipate – așteptându-se, probabil, ca Partidul său Liberal, care era minoritar în Camera Comunelor, să beneficieze de pe urma anunțului și să obțină majoritatea. Precum se știe, nu au reușit acest lucru în alegerile din septembrie 2021.

Între timp, aproximativ cinci milioane de canadieni nevaccinați nu au putut să își viziteze rudele, să lucreze sau să călătorească. (În ceea ce-l privește, Trudeaua rămas la putere. Deși conservatorii au câștigat votul popular în ultimele două alegeri, din cauza sistemului parlamentar canadian, nu au obținut și funcția supremă).

Citește și Alegeri Canada: Trudeau rămâne la putere, dar cu un guvern minoritar

Documentele date publicității fac parte dintr-un proces intentat de doi rezidenți canadieni împotriva guvernului. Până luna trecută, acestea erau secrete.

Ambii reclamanți sunt proprietari de afaceri. Ambii au rude în Marea Britanie. Amândoi au refuzat vaccinul pe motiv de autonomie corporală. Amândoi au fost reticenți în a-și expune numele companiei, de teama de a nu-și pierde clienții.

Unul dintre reclamanți este Karl Harrison. În depoziția sa, Harrison, în vârstă de 58 de ani, a declarat că el și soția sa, Emma, au emigrat în Canada în 2009, din Marea Britanie. (El a devenit cetățean canadian în 2015).

Au doi copii, un fiu de 24 de ani și o fiică de 14 ani, și locuiesc într-un cartier de lux din Vancouver. El a fost întotdeauna un antreprenor.

„Am fost implicat în înființarea, deținerea ca proprietar sau coproprietar a peste 40 de localuri de toate felurile – restaurante, baruri, săli de concert și cluburi de comedie“, mi-a spus el.

„Unul este destul de cunoscut, se numește The Bedford. Ed Sheeran și-a început cariera acolo“.

Din 2000, Harrison s-a implicat în industria turismului. „Avem o companie în Marea Britanie, Irlanda, Spania și suntem cel mai mare retailer de oferte pentru Disneyland Paris“, a spus el.

De asemenea, el are o mamă în vârstă de 88 de ani în Marea Britanie și a fost furios că, timp de luni de zile, nu a putut să o viziteze. „Când guvernul exercită acțiuni opresive“, mi-a spus el, „nu-ți rămân decât trei opțiuni: accepți, lupți sau pleci. Eu nu pot să accept așa ceva. Mi-am mutat familia aici și i-aș dezamăgi dacă m-aș muta – așa că lupt“.

Celălalt reclamant este Shaun Rickard, al cărui tată, aflat tot în Marea Britanie, suferă de Alzheimer în stadiu avansat. Rickard, în vârstă de 55 de ani, locuiește în orașul Pickering, în apropiere de Toronto, și deține o mică afacere în domeniul contrucțiilor. El s-a descris drept un fel de activist. „Cred că sunt Călărețul singuratic“, mi-a spus el. „Când văd că se întâmplă ceva greșit, rău, corupt, simt că trebuie să iau atitudine“.

A fost surprins când Trudeau a anunțat mandatul privind călătoriile. „Mi-am spus: ‘Cum se poate întâmpla așa ceva aici?’“. El a adăugat că singura modalitate de a-l anula ar fi „printr-o revoluție, ceea ce nu se va întâmpla niciodată în Canada, sau prin intermediul instanțelor, iar aceasta din urmă este calea pe care am ales-o“.

Astfel, în toamna anului 2021, Rickard a creat un cont GoFundMe pentru a lupta cu statul. În noiembrie, Harrison, care aflase de Rickard pe rețelele de socializare, a luat legătura cu el. În decembrie, au intentat împreună un proces.

Rickard a declarat că, până în prezent, procesul i-a costat pe cei doi reclamanți aproximativ 186.000 de dolari – din care, Rickard a strâns 121.000 de dolari prin intermediul GoFundMe.

(În luna februarie a acestui an, când guvernul canadian a invocat Legea privind situațiile de urgență drept reacție la protestele camionagiilor împotriva altui mandat de vaccinare, GoFundMe i-a închis și lui Rickard contul de pe platformă, așa cum a făcut și cu al celor ce adunau bani pentru camionagii).

Citește și Stânga vrea control asupra finanțelor tale pentru a te putea controla

Avocatul lui Rickard și Harrison, Sam Presvelos, a declarat că toate deciziile guvernamentale privind măsurile de sănătate publică necesită transparență. „Funcționarii publici nu ar trebui să aibă secrete“, mi-a spus Presvelos.

Scopul procesului era acela de a da la o parte vălul și de a scoate la lumină baza neștiințifică a mandatului.

Printre altele, documentele instanței arată că:

• Nimeni din echipa COVID Recovery Unit, inclusiv Jennifer Little, directorul general, nu avea vreo diplomă în domeniul epidemiologie, medicină sau sănătate publică.

• Little, care a absolvit secția de literatură la Universitatea din Toronto, a declarat că grupul era format din 20 de persoane. Când Presvelos a întrebat-o dacă vreunul dintre membrii lucrase în domeniul sănătății publice, ea a indicat spre o singură persoană, Monique St.-Laurent.

Potrivit profilului LinkedIn al lui St.-Laurent, aceasta pare a fi un funcționar public care a lucrat pentru scurt timp la Direcția de Sănătate Publică din Canada. St.-Laurent nu este medic, a recunoscut Little.

(Contactată telefonic, St.-Laurent a confirmat că a făcut parte din echipa COVID Recovery. Ea a transmis toate celelalte întrebări către un purtător de cuvânt al guvernului).

• Little a sugerat că un oficial de rang înalt din cabinetul primului ministru sau, posibil, chiar primul ministru a ordonat echipei COVID Recovery să impună mandatul privind călătoriile. (În timpul audierilor, Little i-a spus în repetate rânduri lui Presvelos că „discuțiile“ privind respectivul mandat au avut loc la niveluri „înalte“ și „foarte înalte“).

Dar a refuzat să numească persoana care dăduse echipei sale ordinul de a impune mandatul privind călătoriile. „Nu pot dezvălui nicio informație care face obiectul confidențialității cabinetului“, a declarat ea.

Termenul „confidențialitatea cabinetului“ este demn de ținut minte deoarece se referă la cabinetul primului-ministru. Ceea ce înseamnă că Little nu putea spune cine a ordonat unității COVID Recovery să impună mandatul, deoarece, aparent, cineva de la cel mai înalt nivel al guvernului se afla în spatele deciziei.

În zilele care au precedat implementarea mandatului privind călătoriile, oficialii din domeniul transporturilor au căutat cu frenezie o justificare pentru acesta. Nu au reușit să găsească nimic.

Acest lucru s-a văzut clar într-un schimb de e-mailuri între Aaron McCrorie și Dawn Lumley-Myllari, în a doua jumătate a lunii octombrie 2021. McCrorie este ministru adjunct pe domeniul siguranță și securitate în cadrul Transport Canada, departamentul de care aparține unitatea COVID Recovery.

Lumley-Myllari este funcționar în cadrul Departamentului de Sănătate Publică din Canada. În e-mailurile trimise, McCrorie părea să caute o justificare credibilă pentru mandatul de călătorie. Acest lucru se întâmpla cu mai puțin de două săptămâni înainte ca mandatul să intre în vigoare.

„În măsura în care există date actualizate sau dovezi mai clare privind beneficiile vaccinării în ceea ce privește siguranța utilizatorilor sau a altor părți implicate din sistemul de transport, ar fi utile pentru a susține măsurile adoptate de Transport Canada“, a scris McCrorie.

Patru zile mai târziu, pe 22 octombrie, McCrorie i-a trimis din nou un e-mail lui Lumley-Myllari: „Mandatul intră în vigoare pe 30 octombrie“ – în puțin peste o săptămână – „așa că am nevoie de ceva cât de repede“.

Pe 28 octombrie, Lumley-Myllari i-a răspuns lui McCrorie printr-o enumerare a beneficiilor vaccinului Covid, la modul general. Ea nu a răspuns la întrebarea lui McCrorie privind sistemul de transport, menționând că Departamentul de Sănătate Publică din Canada își actualizează recomandările privind mandatele de vaccinare.

Două zile mai târziu, pe 30 octombrie, mandatul a intrat în vigoare.

Citește și Canada: Persoanele nevaccinate nu vor mai putea călători cu trenul și avionul

Apoi, opt luni și jumătate mai târziu, pe 14 iunie 2022, oficialii guvernamentali au anunțat că îl suspendă – deși au precizat clar că îl pot reinstitui în orice moment.

La scurtă vreme, avocații statului au depus o moțiune prin care au încercat să respingă procesul lui Harrison și Rickard pe motiv că acesta era nefondat în prezent – și, a explicat Presvelos, pentru a se asigura că publicul nu va vedea niciodată documentele prezentate instanței.

(Deoarece cazul încă era pe rol, iar documentele implicate nu sunt disponibile publicului cât timp o cauză se judecă, respingerea cazului ar fi redus drastic probabilitatea ca cineva să vadă depozițiile oficialilor guvernamentali).

Prin urmare, pe 12 iulie, Presvelos a depus o plângere suplimentară de despăgubire, susținând că clienții săi au suferit daune în perioada mandatului. Nici Harrison și nici Rickard nu au spus că vor bani. Ideea era să se asigure că procesul nu este respins și că documentele ajung la ochii publicului.

Dar chiar și așa, mecanismele interne ale unității COVID Recovery și, în general, logica pe care și-a bazat guvernul Trudeau mandatul privind călătoriile rămân necunoscute.

COVID Recovery nu are un site web, iar numele său nu apare menționat aproape nicăieri în documentele guvernamentale. (Există o scurtă referire la el în documentul care anunță că, începând cu 20 iunie, mandatul va fi suspendat).

„Guvernul Trudeau a pretins că ascultă ce zice Știința în ceea ce privește COVID, dar această știință este ciudat de diferită față de cea din alte locuri“, a declarat Bruce Pardy, profesor de drept la Universitatea Queens și fost membru al consiliului de administrație al Justice Centre for Constitutional Freedoms.

„În schimb, politicile sale se bazează pe răutate, divizare și politică pură. COVID servește acum pe post de scuze pentru a-i pedepsi pe dușmanii ideologici ai guvernului“.

Harrison și Rickard au vrut să scoată la iveală adevărul din spatele mandatului: că acesta a fost bazat pe politică, nu pe știință. Ei au considerat că au dreptul să refuze un vaccin despre care ajunseseră să aibă îndoieli. Au declarat că fac acest lucru pentru toți canadienii, chiar și pentru cei care considerau că nu au dreptate.

„Lucrurile care m-au deranjat personal și pe care le-am considerat a fi cele mai de neconceput și reprobabile aspecte ale modului în care a fost gestionată această pandemie“, a declarat Rickard în depoziția sa, „este manifestarea inutilă de ură, răzbunare și dezbinare pe care am experimentat-o din partea vecinilor, prietenilor, membrilor familiei, colegilor și guvernului nostru.

Cuvintele și acțiunile guvernului nostru, care a instituit politici bazate pe statutul de vaccinare, fără a reflecta riscul pentru cei nevaccinați, nu seamănă deloc cu acea Canada primitoare în care îmi amintesc că am trăit“.

În septembrie, un judecător va decide dacă va respinge sau nu procesul. Până în prezent, au depus mărturie 16 oficiali guvernamentali. Chiar dacă acest tip de caz nu duce aproape niciodată nicăieri – au existat mai multe contestații în instanță pe tema mandatelor de vaccinare, și toate au fost respinse – într-un fel, Harrison și Rickard au câștigat deja: Au făcut public felul în care s-au decis lucrurile.

S-ar putea să nu conteze. „Din punctul meu de vedere, neputința este o trăsătură predominantă în Canada“, mi-a spus Harrison. „Ideea de a protesta nu există în mod natural aici. Oamenii au tendința de a ține capul plecat, lucru pe care nu-l înțeleg, iar guvernul se folosește de asta“.

Traducere și adaptare
Tribuna.US