Foto: Andre Benz/Unsplash Săptămâna aceasta mass-media a recurs din nou la narațiunea preferată: omul alb îl atacă pe cel de culoare. Actualul exem
Foto: Andre Benz/Unsplash
Săptămâna aceasta mass-media a recurs din nou la narațiunea preferată: omul alb îl atacă pe cel de culoare. Actualul exemplu a avut ca protagonist un pușcaș marin de 24 de ani din Queens, aparținând rasei albe, care a încercat să imobilizeze un vagabond agresiv de culoare, în vârstă de 30 de ani, pe nume Jordan Neely.
Se pare că Neely amenința oamenii din metrou în momentul în care pușcașul marin l-a pus la pământ venind din spate și ținându-l imobilizat timp de 15 minute; Neely a murit la scurt timp după aceea, analizează Ben Shapiro pentru PJ Media.
Extraordinar de incendiară și insipidă, Rep. Alexandria Ocasio-Cortez, D-NY a apelat rapid la Twitter pentru a stârni indignarea populației:
„Jordan Neely a fost ucis. Dar pentru că Jordan nu avea locuință și cerșea mâncare într-o perioadă în care municipalitatea majorează chiriile și desființează serviciile sociale pentru a se înarma, în timp ce mulți dintre cei aflați la putere îi demonizează pe cei săraci, ucigașul este menajat de presă și scutit de acuzații. Este dezgustător“.
Mark Levine, purtătorul de cuvânt al Districtului Manhattan, a scris și el pe Twitter:
„L-am văzut de multe ori pe Jordan Neely interpretând coregrafia lui Michael Jackson în metrou. Întotdeauna făcea oamenii să zâmbească. Sistemul nostru medical falimentar l-a lăsat baltă. Avea nevoie de ajutor, nu să moară strangulat pe podeaua metroului“.
Cine era Neely? Un infractor înrăit. Nu doar că îi amenința pe călătorii din metrou, ci fusese și arestat de peste 40 de ori în trecut. Aceste arestări au inclus de la droguri la tulburarea ordinii publice și până la acte de violență.
Când a murit, pe numele lui exista un mandat de arestare pentru agresarea unei femei de 67 de ani. Se pare că o mulțime de persoane au raportat că a încercat de mai multe ori să împingă oameni pe șinele de metrou.
De ce era Neely în libertate? Era evident pentru toată lumea că era un om cu probleme psihice, avea un cazier serios legat de droguri, o listă de antecedente mai lungă decât cartea de telefoane și un istoric de incidente violente.
Răspunsul este că primăria din New York a decis să nu mai tragă la răspundere infractorii. A face acest lucru ar putea atrage cu sine imaginea insuportabilă a unei disparități rasiale în statisticile privind infracționalitatea – și se pare că este mai important să se păstreze principiul egalității în statisticile respective decât să se elimine pericolele reale de pe străzi.
Consecințele unei astfel de idioțenii sunt grave, atât pentru publicul larg, cât și pentru persoane precum Jordan Neely. Cât timp se așteaptă autoritățile din New York ca cetățenii de rând să aibă parte de astfel de experiențe agresive și violente înainte de a lua măsuri?
Comentatorul Toure a postat pe Twitter:
„Este ceva normal să fim martorii unor crize psihice violente și îngrijorătoare în metroul din New York. Nu susțin ceea ce se petrece; spun doar că este un fenomen obișnuit. Ceea ce nu este normal este să ucizi oameni care au aceste crize psihice violente și deranjante“.
Dar, în afară că au darul profeției, cum pot știi cei ce observă o astfel de criză, însoțită de amenințări la adresa altora, cine este inofensiv și cine nu?
În mod normal, astfel de întrebări sunt lăsate în seama forțelor de ordine. Atunci când forțele de ordine sunt împiedicate să își facă treaba, infracționalitatea se intensifică – iar cetățenii sunt nevoiți să acționeze pentru a se apăra.
Toate aceste aspecte ar fi fost perfect evidente dacă Jordan Neely ar fi fost alb, iar pușcașul marin de culoare; atunci, mass-media și clasa politică l-ar fi declarat pe pușcașul marin un erou pentru că i-a protejat pe ceilalți în vagonul de metrou.
Însă narațiunea trebuie întreținută – minciuna că infracțiunile comise de membrii minorităților trebuie ignorate pentru binele superior al societății, pentru ca nu cumva reacția la astfel de infracțiuni să faciliteze rasismul sistemic.
De multe ori, victimele nevinovate sunt cele care plătesc prețul. În cazul lui Jordan Neely, a fost însuși infractorul, care nu ar fi murit dacă sistemul ar fi funcționat așa cum trebuie și și-ar fi făcut treaba cu ani în urmă.
Tribuna.US
COMMENTS