Castelul Pelișor - reședința de vară a principilor moștenitori ai României: Ferdinand și Maria

Construit la doi pași de Castelul Peleș în superba grădină a Domeniului Regal Sinaia, Pelișor, fostă reședință de vară a regelui Ferdinand și a regine

Construit la doi pași de Castelul Peleș în superba grădină a Domeniului Regal Sinaia, Pelișor, fostă reședință de vară a regelui Ferdinand și a reginei Maria, este parte integrantă a vastului ansamblu arhitectonic creat de regele Carol I pe valea pârâului Peleș, într-o perioadă ce se suprapune practic întregii sale vieți traită în România.

În paralel cu castelul Peleș, au fost construite în apropiere Casa Cavalerilor, Economatul, Casa Corpului de Gardă, Casa Arhitecților, Casa Grădinii, iar mai târziu, între 1899–1902, Castelul Pelișor, un dar oferit de regele Carol I principilor moştenitori, fiul său, Prințul Ferdinand (care mai târziu va deveni Regele Ferdinand I al României), și soția sa, Prințesa Maria. Aceștia l-au folosit ca reședință de vară. Deși mai mic și mai intim decât Peleș, Castelul Pelișor are o mare valoare istorică și arhitecturală.

Castelul a fost ridicat de arhitectul ceh Karel Liman și decorat de artistul vienez Bernhard Ludwig. În calitatea sa de arhitect-șef, al Castelului Pelisor, Liman a respectat cerințele comanditarului pentru arhitectura exterioară, cu elemente „Fachwerk”, adăugând însă și elemente românești, ce dau clădirii o notă veselă: cele două turnuri acoperite cu olane de gresie colorată, aidoma turlelor de biserici din Bucovina.

În ceea ce privește arhitectura interioară, K. Liman a folosit, fără îndoială la cererea principesei Maria, alături de elemente de ,,Arta 1900”, elemente românești: ocnițe specifice Văii Prahovei, divizarea spațiului prin folosirea elementelor brâncovenești, amplificarea funcționalității prin compartimentarea spațiului în plan orizontal. Prin treptata înțelegere a naturii poporului român, cu care a ajuns să se identifice ca nici un alt personaj regal, Maria a înțeles necesitatea cuprinderii funcției ,,naționale” în reședința regală.

Castelul Pelișor este renumit pentru interioarele sale opulente, cu o atmosferă intimă și elegantă.

Ca şi Palatul Cotroceni, Pelișorul a cunoscut mai multe etape ale decorației, ce ilustrează evoluția sentimentelor și a gustului reginei Maria. De la ,,cuiburile aurite”, unde prințesa moștenitoare, rănită de lumea reală, se putea refugia pentru a visa departe de cruda realitate, până la epurarea severă a liniilor, la geometrismul Modern Style-ului sau la includerea în stilul personal a elementelor de artă românească, expresie artistică a identificării Reginei cu durerile și bucuriile neamului românesc.

Pelișor are doar 99 de încăperi, față de Castelul Peleș cu 160 de încăperi. Întreaga casă poartă amprenta personalității puternice a reginei Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile și desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit.

Tot după planurile reginei a fost decorat și biroul ei, iar pereții Camerei de aur sunt decorați cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoției, locul natal al ei.

Aici au crescut și copiii lor: Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) și Nicolae.

O succintă prezentare a camerelor castelului merită, cu siguranță, consemnată.

Holul de onoare, rafinat prin simplitate, lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedește luminatorul împodobit cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 1900.

Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului în stilul neorenașterii germane, se detașează biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care înfățișează castelele Peleș, Pelișor și Foișor.

Capela integrată apartamentului reginei Maria se află într-un spațiu placat cu marmură de Ruschița, accesibil printr-o arcadă cu coloane, aurită, ce poartă o inscripție emblematică. Nota de reculegere o conferă vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtrează o lumină fascinantă.

Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 în Atelierele de Arte și Meserii de la Sinaia (școală înființată de rege), după planurile și desenele reginei. Sculptate în lemn de tei, aurite, ele poartă în decorație antrelacul de inspirație celtică și elementul zoomorf bizantin, interpretat în maniera Artei 1900.

Biroul reginei Maria, amplasat într-un interior împodobit cu coloane brâncovenești și un cămin specific interioarelor românești, cuprinde un mobilier conceput de regină. Scaunele și masa pentru corespondență sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul și crucea gamată.

Camera de aur, încăperea pivot a palatului, este insolită ca decorație. Pereții din stuc aurit poartă frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema orașului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar și legat de Scoția, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice și bizantine este pus în valoare și de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon.

Castelul Pelișor deține o valoroasă colecție de artă decorativă aparținând Art-Nouveau-ului, printre care lucrări ale unor artiști ca E. Galle, frații Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O mențiune specială merită manuscrisul – pergament pictat realizat de Maria și dăruit lui Ferdinand în 1906. Arta plastică poate fi grupată sub genericul „Tinerimea artistică”, mișcare patronată de regină, ce reunea artiști români aflați la începutul carierei.

Regina Maria a iubit foarte mult Balcicul, unde avea o superbă reședință de vară. În testamentul redactat în anul 1933, la Balcic, ea a scris că își dorește ca, după moarte, inima să-i fie scoasă și îngropată separat, în capela Stella Maris, iar trupul să-i fie dus la Curtea de Argeș, alături de cel al soțului său, regele Ferdinand. În 1938, regina a murit la castelul Pelișor, în Camera de Aur, iar urmașii săi i-au îndeplinit dorința și i-au pus inima într-o casetă de argint, în capela Stella Maris din Balcic. Doi ani mai târziu însă, după ce România a pierdut Cadrilaterul, caseta cu inima reginei a fost mutată la castelul Bran, într-o capelă construită special, ca replică a Stellei Maris. În anul 1974, caseta și alte bunuri ale familiei regale au intrat în administrarea Muzeului Național de Istorie a României. Abia în 2015, printr-o decizie a Guvernului României, caseta cu inima reginei Maria a devenit parte a colecției Muzeului Național Peleș, iar 5 ani mai târziu, mai exact pe 3 noiembrie 2020, prețioasă casetă a fost așezată, în urma unei ceremonii impresionante, în Camera de Aur de la Pelișor, acolo unde bătuse pentru ultima dată.

După moartea regelui Ferdinand I în 1927, Castelul Pelișor a fost folosit mai puțin de familia regală, dar a rămas în posesia acesteia până în perioada comunistă.

După abdicarea forțată a regelui Mihai I în 30 decembrie 1947 și instaurarea regimului comunist, cu sprijinul Uniunii Sovietice Socialiste, castelul a fost naționalizat și a devenit un muzeu. Astăzi este deschis vizitatorilor și este parte a Muzeului Național Peleș, care include și Castelul Peleș, în apropiere.

Castelul Pelișor este un loc plin de istorie, eleganță și rafinament, care reflectă personalitatea și gusturile Reginei Maria. Este un loc fascinant de vizitat pentru cei care sunt pasionați de istoria regalității române și de arhitectura vremii. Mai mic, dar mai intim și poate chiar mai interesant decât „fratele” său mai mare, castelul Peleș, Pelișorul este un obiectiv turistic deosebit, care chiar merită vizitat, fiind un loc cu adevărat unic.