HomeLibertate Religioasă

Ce înseamnă libertatea de conștiință și de ce este importantă

Ce înseamnă libertatea de conștiință și de ce este importantă

Ce înseamnă „conștiință“? Este un cuvânt pe care toți îl cunoaștem – o conștiință curată, o conștiință vinovată – chiar dacă nu putem da o definiție e

Ce înseamnă „conștiință“? Este un cuvânt pe care toți îl cunoaștem – o conștiință curată, o conștiință vinovată – chiar dacă nu putem da o definiție exactă, analizează Bryan Neihart pentru ADF.

Găsim acest concept peste tot. În desenele animate, unde personajele bune se consultă cu îngerul așezat pe umărul drept (conștiința) și diavolul de pe cel stâng (ispita) înainte de a lua o decizie.

În capodopere literare precum Crimă și pedeapsă, unde personajul principal este măcinat de un sentiment de vină în urma comiterii unei crime. Și în filme populare precum Războiul Stelelor, unde Darth Vader alege să facă în final un lucru bun, după ce o viața întreagă a fost de partea răului.

Dar niciunul dintre aceste exemple nu reușește să reflecte pe deplin conceptul. Ca americani, ar trebui să analizăm adevăratul sens al cuvântului „conștiință“. De asemenea, ar trebui să recunoaștem importanța – și privilegiul – de a avea libertate de conștiință. America a fost fondată pe această libertate. Și merită să fie protejată în continuare.

Ce înseamnă libertate de conștiință?

Conștiința este capacitatea noastră, dată de Dumnezeu, de a discerne binele de rău, ce e corect față de ceea ce e greșit. Dar înseamnă mai mult decât atât.

Pentru că a ști să distingem binele de rău nu ar fi de mare folos dacă nu am acționa (sau nu am putea acționa) în funcție de ceea ce este corect. Așadar, conștiința include și capacitatea de a pune în aplicare legile, regulile și intuițiile în mod corect. Cu alte cuvinte, de a acționa în funcție de ceea ce credem.

Unde apare menționată libertatea de conștiință în Constituție?

Fondatorii Americii au înțeles importanța protejării libertății de conștiință. James Madison a numit conștiința „cea mai sacră posesiune“. Thomas Jefferson a declarat că nicio „prevedere din Constituția noastră nu ar trebui să fie mai dragă omului decât cea care protejează drepturile de conștiință împotriva“ guvernului. Iar în timpul dezbaterii asupra a ceea ce avea să devină Primul Amendament, mulți legislatori au propus protejarea drepturilor de conștiință.

Această înțelegere a dat naștere Primului Amendament. Deși amendamentul nu menționează în mod explicit „conștiința“, el protejează elementele care o animă: libertatea religioasă și libertatea de exprimare. Potrivit Primului Amendament: „Congresul nu va emite legi care să consacre o religie, sau să interzică exercitarea în mod liber a credinței, sau să limiteze libertatea de exprimare sau a presei“.

Citește și O ramură executivă scăpată de sub control pune în pericol libertățile noastre

De ce este importantă libertatea de conștiință?

Cuvintele amendamentului protejează libertatea de conștiință – libertatea de a crede în ceva fără a fi constrâns și de a vorbi și acționa în conformitate cu aceste convingeri. Această libertate începe la nivel intern: guvernul nu ne poate obliga să acționăm contrar convingerilor noastre, să credem în ceva în care în mod normal nu am crede sau să susținem lucruri cu care nu suntem de acord.

Așadar, avem libertatea de a gândi, de a raționa, de a vorbi, de a tăcea și de a avea anumite convingeri fără a ne teme de repercusiuni din partea guvernului. Acest lucru ne protejează conștiința proprie. Dar convingerile noastre interne ne determină adesea să acționăm în mod public. Așadar, Primul Amendament ne protejează, de asemenea, exprimarea publică a acestor convingeri.

Putem să ne punem credința în acțiune servindu-i pe alții. Putem încerca să-i convingem pe alții de opiniile noastre, exprimându-le public. Și ne putem alătura unor comunități de oameni – cum ar fi bisericile, organizațiile non-profit și alte asociații – care ne împărtășesc convingerile.

Primul Amendament protejează, de asemenea, în mai multe moduri, libertatea de a acționa. Libertatea religioasă asigură o sferă privată în cadrul căreia organismele religioase se pot guverna pe ele însele și își pot instrui credincioșii în conformitate cu propriile convingeri. Această libertate menține integritatea acestor convingeri pentru generațiile viitoare. Iar libertatea de exprimare recunoaște că vocile au adesea mai multă putere atunci când sunt exprimate la grup. Așadar, ne putem alătura unor persoane cu idei similare pentru a amplifica mesajele și valorile pe care dorim să le promovăm.

Putem foarte ușor să considerăm aceste libertăți ca ceva de la sine înțeles. Dar nu toate țările le au. Gândiți-vă, de exemplu, la Franța, o țară care, în general, descurajează actele și simbolurile religioase în sfera publică. Acolo, de exemplu, fetele musulmane nu pot să-și acopere la școală capul așa cum prevede religia lor, dar alte fete pot purta eșarfe pe cap ca accesorii de modă. În America, acest lucru este considerat discriminare religioasă.

Libertatea de a acționa conform convingerilor noastre este importantă, deoarece standardele comunitare – sau lipsa lor – reflectă conștiința indivizilor. Cu cât ne antrenăm mai mult conștiința pentru a face ceea ce este corect, cu atât ne va fi mai bine. Dar ne pierdem capacitatea de a discerne binele de rău cu cât ne ignorăm mai mult conștiința în mod constant. Libertatea de conștiință a adus beneficii și pentru binele comun al națiunii. Datorită acestei libertăți, organizațiile religioase au fondat și în prezent operează nenumărate spitale, centre pentru persoanele fără adăpost, agenții de adopție, centre comunitare și alte servicii publice.

Pastorii au condamnat rele sociale precum rasismul și violența. Iar oamenii credincioși sunt mai predispuși să se ofere voluntari și să contribuie cu bani la tot felul de cauze caritabile (religioase și laice deopotrivă).

Câteva procese având legătură cu libertatea de conștiință

Libertatea de conștiință merită protejată. Mai multe acțiuni în instanță încearcă să facă (și au făcut) exact acest lucru. Luați în considerare trei contexte:

1. Libertatea artiștilor de a se exprima conform propriilor convingeri

2. Libertatea cadrelor medicale de a refuza să efectueze proceduri care le încalcă conștiința

3. Libertatea organizațiilor religioase ce oferă servicii publice de a opera în conformitate cu scopul lor religios

Libertatea de conștiință pentru cei din domeniul creației

De aproape optzeci de ani, Curtea Supremă a recunoscut că este neconstituțional să obligi pe cineva să transmită un mesaj cu care nu este de acord. Chiar și așa, în prezent, artiștii sunt amenințați pentru că refuză să transmită idei care le încalcă convingerile.

De exemplu, Alliance Defending Freedom o reprezintă în prezent pe graficiana Lorie Smith la Curtea Supremă a Statelor Unite în cauza 303 Creative v. Elenis. Lorie conduce 303 Creative, un studio de design de site-uri web. Ea creează minunate modele digitale pentru a promova mesaje care o pasionează și dorește să se extindă pentru a include site-uri web personalizate care celebrează căsătoriile dintre un bărbat și o femeie.

Dar Lorie locuiește în Colorado. Iar Colorado are o lege care o obligă să creeze site-uri web care promovează mesaje ce contravin convingerilor sale despre căsătorie. Nefiind dispusă să încalce legea sau propria conștiință, Lorie a contestat prevederea statului pentru a-și proteja prețioasa libertate de a se exprima în concordanță cu opiniile sale religioase despre căsătorie.

Vă sună cunoscut? Ar trebui. Jack Phillips de la Masterpiece Cakeshop a fost dat în judecată de trei ori pentru că a refuzat să creeze torturi personalizate care promovează idei despre sexualitatea umană ce contravin convingerilor sale religioase pe aceste teme. În alte zone ale țării, artiști din diverse domenii, precum florării sau servicii de imprimări personalizate au fost forțați să aleagă între credința și meseria lor.

Dar, din fericire, Primul Amendament face ca această alegere să fie o falsă dihotomie. Datorită Primului Amendament, instanțele au protejat libertatea cineaștilor, a caligrafilor și a unui fotograf de a crea opere de artă care proclamă opiniile lor personale cu privire la căsătorie. O altă instanță s-a asigurat, de asemenea, că un profesor de filozofie creștin poate vorbi despre identitatea de gen în concordanță cu propriile sale convingeri privind  imuabilitatea sexului.

Așa ar trebui să fie. Fiecare american are dreptul de a vorbi liber. Acesta este motivul pentru care Lorie s-a bucurat de sprijinul unui grup divers de artiști – de la graficieni de renume mondial, la un artist creștin de tatuaje, un fotograf de nunți musulman și până la un cofetar care are păreri diferite despre căsătorie.

Citește și 5 victime ale „căsătoriei“ între persoane de același sex

Libertatea de conștiință pentru cadrele medicale

Mai mult decât atât, libertatea de conștiință este imperativă în domeniul medical. Încă din cele mai vechi timpuri, medicii au jurat să „nu facă rău“ pacienților lor. În zilele noastre, etica medicală recunoaște dreptul cadrelor medicale de a refuza să ofere un tratament care le încalcă conștiința. Justificarea face trimitere la Primul Amendament – păstrarea integrității personale a furnizorului de servicii medicale și a integrității profesiei medicale în general. Dar nu toată lumea vede lucrurile în acest fel.

În cazul Christian Healthcare Centers v. Nessel, de exemplu, ADF reprezintă o organizație medicală religioasă nonprofit din Michigan care oferă servicii medicale de înaltă calitate tuturor și oferă prețuri substanțial reduse pentru pacienții cu venituri mai mici. Dar o lege din Michigan impune organizației să prescrie hormoni încrucișați pentru a facilita eforturile de modificare a sexului biologic al unui pacient. A face acest lucru încalcă convingerile religioase ale Christian Healthcare și subminează capacitatea acesteia de a oferi asistență medicală sigură comunității sale. Prin urmare, organizația a contestat legea pentru a-și proteja libertatea de a funcționa conform propriilor convingeri.

Libertatea de conștiință pentru organizațiile religioase

Libertatea de conștiință permite organizațiilor religioase să furnizeze alte servicii publice pentru a se îngriji de cei mai vulnerabili dintre noi. De exemplu, ADF a apărat de două ori Downtown Hope Center, o organizație creștină nonprofit din Anchorage, Alaska. Hope Center oferă hrană, formare profesională și îmbrăcăminte pentru bărbații și femeile fără adăpost și servește ca adăpost de noapte pentru femei – multe dintre ele încercând să scape de situații abuzive și chiar de traficul sexual.

ADF mai reprezintă în prezent New Hope Family Services din New York. Timp de aproape șaizeci de ani, New Hope a ajutat la plasarea a peste 1.000 de copii în cămine adoptive iubitoare, în tot statul. Face acest lucru datorită convingerii sale religioase că creștinii sunt chemați să aibă grijă de cei nevoiași – în special de copii. Un tribunal a protejat recent capacitatea New Hope de a continua să aibă grijă de acești copii și de familiile lor în conformitate cu convingerile sale religioase.

Aceste organizații oferă servicii esențiale comunităților lor. Și fac acest lucru datorită convingerilor lor religioase. Este un lucru observat constant în istoria americană. Iar această istorie este posibilă datorită libertății de conștiință.

Prin urmare, protejarea capacității acestor organizații de a trăi conform propriei credințe arată că și alte organizații religioase pot face același lucru, contribuind în același timp la binele comun.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0