Cei mai mari adversari ai Americii au avut o săptămână proastă

China și Rusia, cei doi adversari ai Americii, au suferit săptămâna trecută lovituri semnificative pe frontul politicii externe, analizează Helen Raleigh pentru The Federalist.

În Europa, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, s-a alăturat celorlalți aliați în a ura bun venit Finlandei ca cel mai recent membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Finlanda a depus cererea de aderare la NATO în urmă cu un an, ca urmare a îngrijorărilor legate de securitate după ce Rusia a invadat Ucraina. Potrivit The Wall Street Journal, Finlanda aduce contribuții importante Alianței.

Spre deosebire de Germania, Finlanda respectă deja directivele NATO, alocând 2% din produsul intern brut pentru cheltuieli militare, iar țara se mândrește cu una dintre cele mai bine pregătite forțe de apărare din Europa.

Având în vedere că Finlanda are o graniță de 800 de mile cu Rusia, aderarea Finlandei dublează frontiera NATO cu Rusia și o apropie de „unul dintre cele mai importante avanposturi militare ale Rusiei, Peninsula Kola, unde se află Flota de Nord a Rusiei și majoritatea submarinelor sale cu propulsie nucleară“, relatează The Journal.

Prin urmare, aderarea Finlandei la NATO a afectat substanțial ambițiile geopolitice ale președintelui rus Vladimir Putin. Una dintre prioritățile de top ale lui Putin a fost mereu împiedicarea expansiunii NATO.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, anul trecut, unul dintre motivele invocate de Putin a fost acela de a împiedica integrarea acesteia în NATO. Planul lui Putin s-a întors însă împotriva sa. El nu a reușit să cucerească Ucraina atât de rapid pe cât și-a imaginat, iar acum este blocat într-un război pe termen lung.

De asemenea, acest război a scos la iveală faptul că armata Rusiei nu este atât de puternică pe cât se pretindea.

Spre disperarea lui Putin, invazia Rusiei în Ucraina a accelerat expansiunea NATO – Finlanda și Suedia au renunțat la statutul de neutralitate și au depus anul trecut cererea de aderare.

Rusia a amenințat cu represalii după recenta aderare a Finlandei la NATO, săptămâna trecută. Probabil că Putin ar trebui să-și mai amâne puțin indignarea, deoarece este doar o chestiune de timp până când Suedia va deveni și ea membră NATO.

Deși Suedia nu are granițe terestre cu Rusia, această națiune ocupă o poziție importantă în Marea Baltică.

Citește și Forțând Ucraina să nu adere la NATO, Putin a convins Finlanda și Suedia s-o facă

China și Taiwan

În timp ce Putin este furios din cauza aderării Finlandei la NATO, amicul său de la Beijing, liderul Chinei, Xi Jinping, a avut și el o săptămână proastă.

Recent, Departamentul de Apărare al SUA (DOD) a anunțat că guvernul filipinez a acordat armatei americane autorizația pentru patru noi baze în țara sa, în cadrul Enhanced Defense Cooperation Arrangement (EDCA).

Dintre cele patru noi locații, trei se află pe insula Luzon, situată în apropierea Taiwanului, iar a patra în provincia Palawan, în Marea Chinei de Sud.

În comunicatul de presă, Departamentul Apărării a explicat că accesul la aceste noi poziții este vital din punct de vedere strategic, deoarece „În plus față de cele cinci poziții existente, aceste noi locații vor consolida interoperabilitatea forțelor armate americane și filipineze și ne vor permite să răspundem mai ușor în colaborare unei serii de provocări comune în regiunea Indo-Pacific“.

Ceea ce nu a precizat Departamentul Apărării, dar Beijingul și oricine altcineva care urmărește activitatea Chinei înțeleg, este că aceste baze, prin proximitatea lor față de Taiwan și Marea Chinei de Sud, vor permite armatei americane să răspundă rapid în cazul unei invadări a Taiwanului de către China.

Ambasada chineză din Filipine a criticat vehement EDCA și a acuzat că face parte din „demersurile SUA de a încercui și de a limita China prin alianța sa militară cu această țară“.

Dar ceea ce l-a supărat cel mai tare pe Xi a fost recenta vizită a președintelui taiwanez Tsai Ing-wen în SUA. Întâlnirea acesteia cu președintele Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy, R-Calif., a fost cea mai importantă întâlnire a președintelui taiwanez pe teritoriul american.

Nimic nu irită mai mult Partidul Comunist Chinez (PCC) decât să vadă cum liderii politici taiwanezi câștigă expunere diplomatică pe scena mondială. Deși PCC nu a condus niciodată Taiwanul, partidul a insistat mult timp pe ideea că insula autonomă este doar o provincie a Chinei comuniste.

Citește și Servilismele macronian si berlinez față de Beijing – dovadă de sabotare a coeziunii NATO

PCC se opune cu vehemență oricărei interacțiuni oficiale a liderilor taiwanezi cu restul lumii, deoarece consideră că astfel de interacțiuni consolidează mișcarea de independență a Taiwanului.

Când fosta președintă a Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul, în august anul trecut, Beijingul mânios a desfășurat exerciții cu muniție reală timp de o săptămână și a trimis rachete balistice deasupra Taiwanului, dintre care cinci au aterizat în apele controlate de Japonia.

De data aceasta, Beijingul a emis numeroase avertismente înainte ca McCarthy să se întâlnească cu Tsai. McCarthy a dat însă de înțeles că nu va permite PCC să dicteze când și cum are voie să interacționeze cu președintele Taiwanului.

Cu o zi înainte de întâlnirea dintre McCarthy și Tsai din California, marina Armatei Populare de Eliberare a demarat din nou un exercițiu cu muniție reală, urmat de o operațiune comună de patrulare în strâmtoarea Taiwan.

Trebuie menționat că riposta armatei chineze a fost mai redusă decât anul trecut, probabil pentru că Xi a încercat să afișeze imaginea unui conducător de nivel global cu ocazia primirii la Beijing a președintelui francez Emmanuel Macron.

Cu toate acestea, Xi a fost probabil iritat de primirea călduroasă făcută lui Tsai de către McCarthy și delegația bipartizană a Congresului care l-a însoțit. Însă Xi nu se poate învinovăți decât pe sine însuși pentru sprijinul public și politic din ce în ce mai mare acordat Taiwanului de SUA.

Dezvoltarea rapidă a capacității militare a Chinei și promisiunea reiterată constant de Xi de a nu renunța la „reunificarea“ cu Taiwanul prin forță au destabilizat regiunea și au pus în pericol securitatea aliaților SUA, începând de la Coreea de Sud și până la Japonia.

Suprimarea politică practicată de PCC în Hong Kong s-a transformat într-un avertisment pentru poporul taiwanez și pentru restul lumii că Beijingul nu are nicio intenție de a-și respecta angajamentele asumate prin tratate.

În cazul reunificării Taiwanului cu China comunistă, PCC își va impune modelul politic totalitar pe insulă, așa cum a procedat și în cazul Hong Kong-ului. Cetățenii taiwanezi își vor pierde libertatea și democrația.

Faptul că Beijingul a mușamalizat izbucnirea epidemiei Covid-19 în primele zile ale pandemiei iar, ulterior, a zădărnicit orice încercare de a descoperi originea coronavirusului, a erodat și mai mult poziția Chinei comuniste pe plan internațional.

Multe națiuni au învățat din experiențele lor din pandemie că Beijingul nu este un partener de încredere în materie de sănătate și securitate globală.

Citește și SUA nu trebuie să subestimeze amenințarea pe care o reprezintă China pentru lumea liberă

În același timp, gestionarea cu succes a pandemiei de către guvernul taiwanez și transparența de care a dat dovadă a adus insulei mulți prieteni și multă simpatie. Nu este de mirare că oficiali guvernamentali din diferite țări, începând de la Uniunea Europeană și până la Statele Unite, au vizitat Taiwanul după pandemie, sfidând criticile și amenințările furioase ale Chinei.

Vizita de profil înalt a lui Tsai în SUA săptămâna trecută, în special întâlnirea cu McCarthy pe teritoriul american, a marcat punctul culminant al progreselor diplomatice ale Taiwanului. Nu putem decât să ne imaginăm furia lui Xi.

China și Rusia, doi dintre cei mai importanți adversari ai Americii, au avut o săptămână proastă, ambele suferind înfrângeri pe frontul politicii externe. Cu toate acestea, America nu-și poate permite să lase garda jos.

Administrația Biden a alocat resurse imense pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, fără a oferi însă poporului american nicio perspectivă cu privire la modul în care se va încheia războiul dintre Rusia și Ucraina.

Dacă președintele chinez invadează Taiwanul, lucru care pare din ce în ce mai probabil pe măsură ce trec zilele, Statele Unite vor trebui să se confrunte cu două puteri nucleare care dispun de două dintre cele mai mari armate din lume.

Administrația Biden nu a explicat poporului american ce măsuri a luat pentru a se pregăti pentru un astfel de scenariu riscant, care va fi angajamentul Americii și care sunt obiectivele strategice pe care sperăm să le atingem.

Retorica și hashtag-urile nu vor proteja nici Taiwanul, nici America. Lipsa planurilor și a comunicării din partea administrației Biden este îngrijorătoare.

Traducere și adaptare
Tribuna.US