General de brigadă în rezervă specializat în domeniul Informațiilor Militare, fost atașat al Apărării, Militar, Aero și Naval la Washington D.C., SUA,
General de brigadă în rezervă specializat în domeniul Informațiilor Militare, fost atașat al Apărării, Militar, Aero și Naval la Washington D.C., SUA, domnul Cătălin Constantin Mihalache a servit România în cele mai fierbinți puncte de pe glob.
Apreciat de Pentagon și de comunitatea de informații americane, generalul român a avut un rol cheie în războiul hibrid al Rusiei în Ucraina. A fost de acord să ne dea un interviu, cu rugămintea să stabilim o nouă discuție peste 50 de ani, când toate informațiile pe care le deține vor fi declasificate.
Când mă uit înapoi la întreaga mea carieră, pot spune cu mândrie ca mă bucur că am ales această meserie de a servi sub steagul armatei române.
Europa de Est și acum, Orientul Mijlociu, traversează o perioadă de tulburări de securitate, conflicte militare care se extind până la amploarea unor războaie, cu România aflată atât geografic, dar și strategic în sfera acestora. Ce rol are România, cum operează într-un asemenea climat, cine sunt oamenii care o apără și reprezintă? Departe de atenția și cancanul public, însă, există o categorie de români profesioniști preocupați de interesele strategice și de securitate ale României.
Cu misiuni de scurtă și lungă durată în Angola, Bosnia Herțegovina, Kosovo, Irak, Afganistan, Regatul Maroc – unde a debutat în cadrul diplomației militare ca atașat al Apărării, Militar, Aero și Naval – Tunisia și Statele Unite ale Americii, domnul Mihalache a pus România în perspectiva de a cunoaște și colabora mai bine cu aliații și partenerii globali, pentru a înțelege mai bine complexitățile geopolitice în care vrem, nu vrem, suntem parte.
S-a născut la Craiova, are 55 de ani, este căsătorit și are un copil. A urmat Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova și a început cariera militară în 1990, odată cu „noua armată română”, traversând și perioade dificile, așa cum ne-a spus.
În 2023, a fost trecut în rezervă cu gradul de General de brigadă cu o stea. În prezent, domnul Mihalache face parte din leadership-ul noii platforme politice Mișcarea Speranței, condusă de deputatul Ben Oni Ardelean.
„Mi-am început cariera militară în anul 1990 și am crescut odată cu noua armată română. Au fost momente de deznădejde la început, pline de lipsuri, dar pe care am învățat să le depășesc fiind convins că alături de colegii mei putem să ajungem să fim ca cei din vest, la care ne uitam cu jind. Dar la acel moment nu puteam să îmi imaginez că drumul meu va fi plin de atâtea aventuri și experiențe unice”.
Tribuna Românească (TR): Ați debutat în cariera militară într-o perioadă de tranziție, starea generală a armatei române nefiind una neperformantă, chiar dacă, istoric, românii au avut mereu un grad ridicat de încredere în această structură. Cum ați navigat acest climat?
Gen. (R) Cătălin Mihalache (CM): Principiul de bază care m-a călăuzit în viață și în cariera militară a fost acela al pionieratului și am căutat permanent soluții novatoare pentru care, argumentat, m-am luptat cu oricine și oricând. Uitându-mă în spate, pot spune cu mândrie că am reușit.
Am făcut parte din nucleul care a înființat Batalionul 26 Infanterie Scorpionii Roșii, am înființat prima Celulă Națională de Informații din Kosovo și am condus structuri HUMINT de nivel strategic.
Accederea României în NATO și integrarea în Uniunea Europeană au însemnat, totodată, și accesul la cele mai înalte structuri militare și politice globale, centrul acestora fiind Statele Unite ale Americii – țară cu care România a început să își alinieze interese vaste.
Instituțiile americane de învățământ militar, de exemplu, sunt unele de elită, foarte puțini români reușind să le urmeze cursurile. Domnul Mihalache este unul dintre aceștia.
TR: La un moment dat cariera dumneavoastră a traversat Atlanticul. Cum s-a întâmplat asta?
CM: Aventura americană a început în 1999, când am urmat Cursul de Carieră al Căpitanilor la Fort Knox, Kentucky. Ulterior am absolvit Cursul de Analiză Strategică în cadrul Defense Intelligence University, DIA și alte cursuri de nivel strategic în domeniul forțelor speciale și informații în SUA.
În perioada 2019–2023 am fost Atașat al Apărării, Militar, Aero și Naval în Statele Unite ale Americii, poziție din care am reprezentat Ministrul Apărării și conducerea Ministerului Apărării român în fața celor mai înalți reprezentanți ai Guvernului Statelor Unite și ai Departamentului Apărării SUA. De asemenea, am consiliat militar și pe Ambasadorul României în SUA.
Gen. (R) Cătălin Mihalache și Gen. (R) american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa (arhivă personală Cătălin Mihalache)
TR: Ce ați reușit să obțineți pentru România din această poziție? Există lucruri concrete și de interes pentru statul român?
CM: Împreună cu echipa mea și cu sprijinul permanent al diplomaților din cadrul ambasadei am reușit, în limitele mandatului oferit de conducerea MApN, să negociez aprobarea unor documente de importanță strategică, cum ar fi:
• statutul de Dependable Undertaking pentru România, document fundamental în procesul de achiziții de armament din SUA, care oferă posibilitatea Guvernului român să plătească eșalonat în tranșe aceste achiziții.
• foaia de parcurs de cooperare în domeniul apărării 2020–2030 dintre Statele Unite ale Americii și România, un document strategic care ghidează cooperarea militară.
• dialogul strategic în domeniul informațiilor pentru apărare.
• reînnoirea acordului medical între Pentagon și Ministerul Apărării.
• gestionarea și supervizarea locală a programelor de achiziții de echipamente și tehnică militară de către MApN.
• am fost invitat să vorbesc despre Securitatea Mării Negre și transformarea Forțelor Armate Române în cadrul mai multor conferințe în SUA.
Gen. (R) Cătălin Mihalache și Chairman of the Joint Chiefs of Staff Gen. Mark A. Milley (arhivă personală Cătălin Mihalache)
„Problema României, transmisă în culise de mai mulți oficiali americani, fie că sunt din guvern sau Congres, este aceea că Bucureștiul nu a știut niciodată să ceară ceva concret Washingtonului”
TR: La nivelul societății românești se pune constant întrebarea: „Cum ne văd americanii, de ce nu sunt la fel de prieteni așa cum suntem noi cu ei?” Cum ne vede, totuși, SUA la nivel pragmatic, în spatele declarațiilor publice prietenoase?
CM: Oficialii americani au o percepție pozitivă față de România, atât la nivel formal, cât și informal.
Problema României, transmisă în culise de mai mulți oficiali americani, fie că sunt din guvern sau Congres, este aceea că Bucureștiul nu a știut niciodată să ceară ceva concret Washingtonului.
Parteneriatul strategic cu SUA este un parteneriat profund dominat de partea de securitate care a evoluat într-un mod extraordinar și este pe deplin lăudat în toate mediile din SUA.
Din nefericire pentru România, liderii de la București nu au avut nicio o viziune strategică pentru a lărgi acest parteneriat în beneficiul poporului român.
Tot neoficial, am primit semnale privind necesitatea ca Bucureștiul să se uite și să învețe de la vecinii polonezi si chiar unguri, care au o relație tranzacțională cu SUA și care au reușit să dezvolte parteneriatul cu Washingtonul cu mult peste sectorul de securitate, atrăgând investiții majore, în condițiile în care cele două țări au anumite probleme care ridică unele semne de întrebare privind statul de drept.
TR: România, imediat după Polonia, s-a implicat activ în sprijinirea Ucrainei afectată de războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva ei. Cum se reflectă acest lucru la Washington?
CM: Mulți oficiali americani, precum si cei din mediul academic și al Think Tank-urilor, mi-au transmis cât se poate de categoric că nu înțeleg și nu sunt de acord cu poziția aleasă de conducerea de la București privind comunicarea publică a sprijinului multi-domeniu oferit de România Ucrainei.
Poziția acestora era generată de faptul că România, poporul român face eforturi serioase pentru oferirea de asistență Ucrainei și din cauza faptului că acesta nu este public, mass-media și populația internațională nu cunosc aceste eforturi.
Astfel, în comparație cu Polonia sau țările Baltice, România a intrat într-un con de umbră și acest lucru va avea impact direct asupra deciziilor politicienilor din SUA sau din alte țări, privind acordarea unor ajutoare României sau participarea țării noastre la procesul de reconstrucție a Ucrainei.
TR: Au existat momente dificile pentru România, în ultimii 10 ani, să zicem, din perspectiva securității despre care ne puteți spune? Fie că vorbim de aspecte economice, atentate sau de altă natură?
Generalul de brigadă (R) Cătălin Mihalache răspunde acestei întrebări în a doua parte a interviului, unde vorbește și despre ce poate face România pentru a consolida parteneriatul cu SUA, cum poate un tânăr aspirant ajunge ofițer de Informații militare și ce înseamnă un om politic bun pentru România în accepțiunea domniei sale.
Timotei Dinică
A II-a parte a interviului este disponibilă aici – INTERVIU | Cătălin Mihalache, General de Informații Militare în rezervă: Cum poate conta mai mult România la nivel global (II)
COMMENTS