Cum poți ajunge neinformat, deși citești știri/informații reale

De la început trebuie să spun franc că acest material se adresează celor care citesc mai mult decât titlul sau primul paragraf al unui articol, oameni care sunt interesați cu adevărat de ideea de informare.

Cum tot ce înseamnă informație levitează în jurul mediului online, informarea nu a devenit mai simplă, deși este mai rapidă – sau așa credem. Dacă există oameni care se consideră „informați” numai din citirea unui titlu sau a unei imagini, există un risc ca și cei care citesc un articol sau o știre, reală chiar, să fie neinformați.

Iată cum:

1. Informații/știri fără context

Pentru a înțelege în mod real și cuprinzător o informație, ai nevoie să știi contextul pe fondul căruia apare această informație.

În mediul online există foarte multe website-uri „container” de știri, de cele mai multe ori copiate din alte părți, care distribuie tot ce apucă. Asta, în primul rând, pentru că nu știu cum se compune o știre și ce documentare trebuie să existe în spatele ei și, în al doilea rând, că nu îi interesează să livreze un material de calitate și relevant.

De exemplu, pe social media se distribuie constant știri despre decizii și declarații politice autohtone și internaționale, informații pe care oamenii le preiau și pe baza cărora adoptă decizii de viață. Că e vorba de pensii, sănătate, pandemie, război, device-urile noastre abundă de informații.

Cele mai multe astfel de relatări trebuie să aibă atașat și un context: cine a fost inițiatorul, de ce a fost luată această decizie, pe baza la ce; ce implicații are, cine va fi afectat, ce alte persoane sau instituții sunt implicate – elemente vitale pentru a înțelege impactul lucrurilor care se întâmplă în jurul nostru.

O informație fără context este, de fapt, o lipsă de informare.

2. Informații parțiale, neurmărite ulterior

Din dorința a de a ieși primii pe post, unele medii lansează știri doar parțial – de cele mai multe ori știrea, la început, este parțială dacă vorbim de evenimente precum cutremure, atacuri teroriste și alte incidente apărute subit.

Alte medii aleg să prezinte știri parțiale din lene sau din lipsă de profesionalism, fiind interesați doar de audiență.

Informația parțială este una temporară, datele se pot schimba de la oră la oră sau după o anumită perioadă, de aceea este foarte important să urmărim cazul și în următoarele zile de la apariția lui, pentru a înțelege exact ce se întâmplă.

De exemplu, au existat situații de mare interes când anumiți politicieni sau vedete au fost condamnate la închisoare sau declarate nevinovate în primă instanță, adică prin decizii nedefinitive. Obișnuiți să consumăm știri instant, am rămas cu ideea că X a fost declarat vinovat sau nevinovat, și nu am urmărit să aflăm dacă în final, prin decizie judecătorească definitivă, persoana în cauză a ajuns la închisoare sau nu.

Informarea presupune o disciplină anume, atât a celor care produc conținut, dar și a celor care îl consumă. Informația înseamnă putere. La fel cum suntem preocupați de ceea ce mâncăm și de modul în care asta ne afectează corpul, la fel de atenți trebuie să fim și cu informațiile/știrile pe care le asimilăm.

Timotei Dinică