Cum să îți protejezi copiii de pericolele online

Cum să îți protejezi copiii de pericolele online

De când Francis Haugen a denunțat public prin documente secrete modul în care Instagram dăunează adolescentelor, parlamentarii s-au grăbit să ia atitudine. Recent, senatorii Marsha Blackburn (R., Tenn.) și Richard Blumenthal (D., Conn.) au propus un proiect de lege numit Legea privind Siguranța Online a Copiilor (KOSA), analizează Heritage.

Printre diferitele caracteristici ale proiectului de lege, KOSA urmărește să protejeze utilizatorii online cu vârsta de 16 ani și mai mici în două moduri cheie: în primul rând, oferind platformelor puterea de a preveni și atenua conținutul potențial dăunător și, în al doilea rând, forțând platformele să creeze protecții ușor de accesat pentru utilizatori și control parental.

Proiectul își propune să abordeze în mod special amenințările „fizice, emoționale, de dezvoltare sau materiale” pe care rețelele de socializare le prezintă tinerilor. Aceste amenințări includ conținut care promovează autovătămarea și tulburările de alimentație, hărțuirea online, exploatarea sexuală, comercializarea de produse care sunt ilegale pentru minori și multe altele.

Toate acestea reprezintă adevărate probleme. Dar, după cum au remarcat cercetătorii Clare Morrell și Patrick Brown de la Centrul de Etică și Politici Publice, problema se află în detalii. În acest caz, marea problemă se ascunde în limbajul larg al proiectului de lege și aplaudă noile puteri pe care le-ar acorda platformelor Big Tech.

Citește și Adolescentele încep să dezvolte ticuri. Medicii spun că TikTok ar putea fi un factor

Ideologia de gen, trecută cu vederea

De exemplu, lista cu vătămări online din proiectul de lege are o omisiune flagrantă: ideologia de gen. Se răspândește pe rețelele de socializare precum virusul, dar este mult mai periculos pentru copii și adolescenți.

Cazul Keirei Bell, de exemplu, tânăra care a dat în judecată Serviciul Național de Sănătate din Regatul Unit pentru că i-a accelerat „tranzițiile de gen” și ale altor copii. Ca minor, Keira a fost supusă unui tratament de blocanți de pubertate și a urmat o terapie hormonală încrucișată. La vârsta de 22 de ani, după ce sânii i-au fost îndepărtați chirurgical, a descoperit că „tranziția” nu a reușit să-i rezolve suferința psihică legată de feminitatea ei. De asemenea, această „tranziție” i-a distrus corpul ireversibil.

Oare unde a descoperit Bell noțiunea de „identitate transgender” și „tranziție de gen”? Sigur nu în sala de clasă sau într-un birou de consiliere, ci pe internet.

O serie de cercetări recente sugerează că acest lucru este valabil pentru majoritatea copiilor care fac tranziție. Potrivit unui studiu, cei aflați în tranziție au indicat cel mai adesea videoclipuri YouTube (48%) și Tumblr (45%) ca surse de încurajare pentru acest proces. Un alt studiu a descoperit că 65% dintre cei care au făcut tranziția au fost încurajați de grupurile online, forumurile și rețelele sociale.

În condițiile în care utilizarea rețelelor sociale și a smartphone-urilor coboară la vârste tot mai mici, amenințarea de a cădea pradă propagandei „afirmatoare de gen” este mai mare ca niciodată. Începând cu 2019, 41% dintre toți americanii cu vârsta cuprinsă între 8 și 12 ani dețineau smartphone-uri. Aproape 70% dețineau un smarphone până la vârsta de 12 ani. 82% dintre cei cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani – 31% dintre cei cu vârsta între 8 și 12 ani – au folosit la un moment dat rețelele sociale.

Platformele de social media sunt cunoscute că răspânditoare de contagiune socială care pot dăuna grav minții copiilor și, în cele din urmă, corpului lor. Orice proiect de lege care vizează protejarea copiilor online ar trebui să facă ceva pentru a încetini răspândirea sa. Cu toate acestea, KOSA ignoră total această problemă.

Platforme împuternicite, nu părinții

Un alt defect major al proiectului de lege este că ignoră faptul că platformele de social media profită de promovarea acestor idei. Având în vedere această realitate, este îndoielnic că se poate aștepta ca acestea pot judeca imparțial ce conținut dăunează sau nu copiilor.

Proiectul de lege cere, pe bună dreptate, platformelor sociale să creeze măsuri de protecție ușor de utilizat și controale parentale. Este greșit, totuși, să delegăm platformele ca polițiști de conținut – mai ales când un limbaj vag le-ar permite să cenzureze conținutul pe baza preferințelor lor.

Așa cum este scris, proiectul de lege cere platformelor să prevină și să atenueze „hărțuirea” online promovarea „altor probleme care prezintă un risc pentru sănătatea fizică și psihică a unui minor”. Cu toate acestea, nicăieri acești termeni nu sunt definiți. Ceea ce este o mare problemă. Astfel de termeni vagi permit platformelor să meargă dincolo de blocarea conținutului ilegal pentru minori. Fără definiții clare, nu există nimic care să împiedice o platformă să interzică sau să stimuleze conținutul în numele „sănătății psihice” sau „eforturilor anti-hărțuire”.

Din nou, gândiți-vă cum s-ar putea derula lucrurile când vine vorba de ideologia de gen. Grupuri precum Asociația Americană de Psihiatrie susțin că a ajuta copiii în tranziția socială și medicală este crucial pentru „sănătatea mintală”. Iar activiștii aliați de gen denunță eforturile de „terapie de conversie” pentru a ajuta adolescenții să se simtă confortabil cu corpurile lor sexuale (ceea ce știm că se întâmplă pentru majoritatea adolescenților – atât timp cât aceștia nu sunt puși pe calea rapidă către „tranziție”).

Cu toate acestea, având în vedere simpatiile lor ideologice, multe companii Big Tech ar putea stimula linia activistului de gen și ar putea suprima alternativele bazate pe știință solidă. Într-adevăr, platformele ar putea și probabil că ar promova tranziția de gen, în ciuda daunelor pe care le provoacă adolescenților.

Măsurile de protecție și controalele parentale ușor de utilizat pot fi un pas în direcția corectă. Dar a da mai multă putere platformelor de social media reprezintă doi pași în direcția opusă.

Intențiile bune nu sunt suficiente. Copiii și părinții lor au nevoie de o legislație care poate servi mai mult decât un punct de discuție bipartizan. Dacă parlamentarii doresc cu adevărat să protejeze copiii de pericolele online-ului, ei ar trebui sa introducă legi care să-i împuternicească mai mult pe părinți și care să tragă la răspundere Big Tech.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0