HomeLibertate Religioasă

De ce ar trebui să le pese creștinilor de protestele din Iran

De ce ar trebui să le pese creștinilor de protestele din Iran

Lupta de astăzi pentru Libertatea Religioasă
Episcopul, preotul și peste 40 de creștini uciși într-o biserică și tabără de refugiați din Republica Centrafricană
Persecuțiile împotriva creștinilor au crescut de cinci ori în 2019

Pentru prima dată în istorie, Cupa Mondială a avut loc într-o țară musulmană, Qatar. În fața a miliarde de spectatori din întreaga lume, jucătorii iranieni au păstrat tăcerea în timp ce imnul lor național era intonat pe stadion.

A fost o demonstrație simplă, dar impresionantă, de solidaritate cu protestatarii de acasă, care luptă împotriva regimului de la jumătatea lunii septembrie, analizează Hedieh Mirahmadi pentru Christian Post.

Deși atenția lumii a trecut mai departe, revoltele violente din Iran continuă să ia viețile a sute de civili nevinovați. Mai mult de 18.000 de persoane, printre care 500 de studenți, au fost arestate și peste 400 au murit de la începutul protestelor.

Scânteia inițială a protestelor a fost moartea unei tinere, Mahsa Amini, arestată pentru că purta în mod necorespunzător acoperământul de cap. În timp ce se afla în închisoare, Amini a fost bătută atât de rău încât, în cele din urmă, a murit din cauza rănilor suferite.

Moartea ei a fost scânteia care a determinat femeile să iasă în stradă, scoțându-și cu îndrăzneală vălul obligatoriu ce le acoperea fața și arzându-le, în timp ce altele înregistrau protestele cu telefoanele mobile.

Citește și Iran: Proteste de amploare din cauza morții unei femei reținute de poliția morală

Și bărbații s-au alăturat demonstrațiilor, denunțând un regim pe care îl consideră represiv și cauza sancțiunilor internaționale grele și a izolării care au dus la creșterea inflației și la o sărăcie tot mai cruntă.

Sloganul mișcării, „Femei, viață, libertate“, întruchipează forțele motrice care stau la baza revendicărilor poporului iranian. Pentru prima dată în 40 de ani de regim islamic, această mișcare de eliberare este condusă de femei din toate categoriile demografice.

Cu toate acestea, acest lucru nu este atât de surprinzător pe cât ar putea crede unii. Femeile iraniene sunt destul de diferite din punct de vedere cultural față de femeile musulmane din țări precum Egipt, Siria și Arabia Saudită. Înainte de revoluția islamică, Iranul era o societate deschisă, în care femeile puteau face o facultate și carieră independent de soții lor.

În ceea ce privește moda și stilul de viață, ele erau aliniate mai mult cu Occidentul decât cu Orientul Mijlociu. Astfel, atunci când a fost introdus codul vestimentar obligatoriu și moralitatea forțată, femeile au resimțit cea mai puternică opresiune.

Timp de zeci de ani, multe au purtat pe cap un văl cu care nu erau de acord, respectând o religie în care nu credeau. Ca fostă musulmană de origine iraniană, pot să înțeleg de ce „renunțarea la văl“ a devenit sloganul ce le-a unit pe femeile iraniene.

Dumnezeu a așezat în inimile tuturor oamenilor dorința înnăscută de a fi liberi. Deși dictatorii sau liderii religioși încearcă să impună supunerea, subjugarea devine insuportabilă.

Cetățenii lumii și-au arătat sprijinul pentru suferința poporului iranian prin panouri publicitare, tricouri cu sloganurile mișcării și participarea la proteste locale de amploare.

Aceste gesturi, care presează guvernele occidentale să izoleze și să sancționeze oficialii iranieni, dau semne de succes. În SUA, administrația Biden a oprit discuțiile cu Iranul pe tema acordului nuclear după reprimarea protestatarilor de către regim și acordarea de sprijin Rusiei pentru războiul cu Ucraina.

A existat, de asemenea, o moțiune a SUA de a elimina Iranul din Comisia ONU privind statutul femeii, invocând drept motiv abuzurile sistematice ale acestora asupra femeilor.

Săptămâna trecută, UE a impus sancțiuni împotriva a 29 de persoane și trei organizații, inclusiv membri sus-puși ai Gărzilor Revoluționare aflate în fruntea acțiunilor represive.

Citește și OPINIE | Iranul m-a arestat pentru ultimul meu articol

În Franța, președintele Macron a declarat: „Această revoluție schimbă multe lucruri … Nu cred că se vor mai putea face noi propuneri pentru a salva acordul nuclear“.

Deși provocările sunt descurajatoare, credincioșii au un rol unic de a fi alături de iranieni în lupta lor. Ceea ce se întâmplă cu protestatarii iranieni ar trebui să îndemne la acțiune Biserica globală, deoarece atunci când Hristos privește Biserica, El nu ne vede ca pe o biserică americană versus o biserică iraniană sau o biserică europeană.

El consideră că Biserica este un singur trup, avându-l pe El în frunte. Și a încredințat tuturor membrilor acestui trup responsabilitatea de a-l proteja și de a-l hrăni.

„…pentru ca să nu fie nicio dezbinare în trup, ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele. Şi dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el…“ (1 Corinteni 12:25-26).

Bisericile occidentale lucrează de mult timp în parteneriat cu creștinii iranieni pentru a propovădui Evanghelia în această, dar ar trebui, de asemenea, să le luăm apărarea și să susținem dreptatea. Asta este ceea ce ni se spune în versetele din Proverbe 31:

„Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi! Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit“.

Unii disidenți creștini iranieni care au experimentat pe propria piele brutalitatea mullahilor și au reușit să evadeze nu beneficiază de susținere din partea mass-mediei mainstream deoarece critică prea pe față regimul și îndoctrinarea sa religioasă.

Marziyeh Amirzadeh, o recentă candidată georgiană la Congresul SUA și autoarea cărții de succes Captivă în Iran, susține că există o discriminare din partea mass-mediei împotriva persoanelor ca ea, care expun mecanismele interne ale regimului.

Prin urmare, mass-media creștină și membrii comunității creștine trebuie să fie vocea unor astfel de persoane curajoase, astfel încât adevărata poveste a liderilor iranieni să fie făcută publică și să se poată produce o schimbare reală.

Iranul este al nouălea cel mai periculos loc din lume pentru creștini, în special pentru cei care se convertesc de la Islam. Ca biserica cu cea mai rapidă expansiune din lume, milioane de iranieni își riscă viața în fiecare zi pentru a se închina Domnului și a împărtăși Evanghelia. Este timpul să se pună în sfârșit capăt acestei tiranii.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0