De ce doctrina și ideologia sunt importante atunci când vine vorba de politică, chiar și în 2020?

De ce doctrina și ideologia sunt importante atunci când vine vorba de politică, chiar și în 2020?

Răspunsul se găsește simplu, în practica de zi cu zi.

Principiile, valorile care îți guvernează viața socială, profesională și de familie determină acțiunile pe care le întreprinzi. Pe baza acestor factori faci politică la fel de mult ca un parlamentar, la un nivel chiar mai importat, cel personal.

La nivel politic global există două mari curente: Conservatorismul (Dreapta) și Socialismul (Stânga), printre care se strecoară, mai nou și mai des, curente nedefinite, care se identifică a fi de centru, centru dreapta, centru stânga sau de toate.

Ideologia este inspirația ideilor și concepțiilor filozofice, morale, religioase care reflectă interesele și aspirațiile. Doctrina, pe de altă parte, este totalitatea acestor principii puse la un loc, un program de guvernare, un sistem politic.

Conservatorismul este sistemul libertăților individuale care stau la baza dezvoltării omului social, moral, profesional și religios. Este sistemul unui guvern de dimensiuni reduse care nu intră cu bocancii în viața și în proprietatea privată, ci dimpotrivă, are grijă să susțină și să apere libertățile individuale, asigurând mijloacele necesare dezvoltării pe aceste componente.

Conservatorismul a stat la baza dezvoltării societății moderne occidentale de care ne bucurăm astăzi cu toții – moral, religios, economic, cultural, științific. Nu are echivalent care să-l întreacă.

Socialismul, în schimb, este sistemul politic de turmă, care împarte oamenii în categorii, adoptând soluții și politici de identitate de grup. Libertățile și drepturile sunt definite în funcție de grupul din care faci parte, nu individual.

Socialismul este sistemul unui guvern masiv, cu tendințe clar asumate de a interveni în viața privată, de a controla economia, cultura și religia, educația și de a determina viitorul individului.

Socialismul naște simpatii pe principiul solidarității sociale, forțând individul să susțină economic sau filozofic alte grupuri de persoane, o componentă care trezește amintiri deloc plăcute ale comunismului.

Noile tendințe ale Socialismului – Progresism, cum își spune mai nou – sunt acelea de a controla și modifica limbajul, libertatea de exprimare, ceea ce gândește și cum se comportă individul pentru a nu „ofensa” alte categorii sociale, invocând „diversitatea”, dar eșuând în a oferi drepturi egale tuturor. Renunță la cutume și principii asumate public, în detrimentul înțelegerilor în spatele ușilor închise.

Practic, Socialismul determină cine ești, ce trebuie să gândești și unde ți-e locul în societate, invocând că știe el mai bine ce este bine pentru tine.

Faptele și acțiunile care nu au la bază un sistem de valori sunt egal cu 0; iar acțiunile care au la bază un sistem de valori incompatibil cu valoarea libertății individuale și a demnității umane ar trebui să-ți dea de gândit.

Nu există sistem politic perfect, cum nu există nici individ perfect, deci ideea că „nu am cu cine să votez”, „toți sunt la fel”, „aceeași mizerie” este o desconsiderare vădită a propriei persoane.

De asemenea, ideea că „aș vota cu X, dar votez cu Y pentru a nu irosi votul” este inconsistentă cu filozofia personală de viață. Așa cum nu te poți aștepta să determini un fapt de pe o zi pe alta, nu există să determini viitorul politic după un singur ciclu electoral.

Acordarea unui vot într-un ciclu electoral nu este îndeajuns, ci votul trebuie asumat cu o serie de factori care să ducă la materializarea lui – votul este primul pas, urmând ca pe perioada mandatului primarului, parlamentarului și președintelui să menții o legătură constantă cu ei pentru a-i responsabiliza și pentru a construi împreună cu ei.

Alegerile din 6 decembrie sunt mult mai importante decât alegerile prezidențiale sau de primar, pentru că au un impact național de amploare – parlamentul adoptă legi, numește guvernul, determină prezentul și viitorul țării – moral, religios, economic, cultural.

În analiza mea, partidele care participă și trebuie analizate în acest ciclu electoral pot fi împărțite în cele două curente politice după cum urmează:

Dreapta: Alianța Renașterea Națională (ARN), Partidul Mișcarea Populară (PMP), Partidul Național Liberal (PNL)

Stânga: Partidul Social Democrat (PSD), Uniunea Salvați România/Plus (USR+).

Timotei Dinică
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0