Aparent, cineva din FBI a fost suficient de frustrat încât să divulge publicației Washington Post faptul că dovezile care justifică urmărirea penală a
Aparent, cineva din FBI a fost suficient de frustrat încât să divulge publicației Washington Post faptul că dovezile care justifică urmărirea penală a lui Hunter Biden, fiul președintelui Biden, au fost deja depuse la biroul procurorului federal din Delaware în scopul punerii sale sub acuzare și că acest lucru s-a întâmplat cu ceva timp în urmă.
Informațiile vehiculate includ o recomandare de urmărire penală pentru fraudă fiscală federală, pe lângă acuzațiile legate de presupuse declarații false în legătură cu achiziționarea unei arme de foc de către Biden, analizează Martin Sheil pentru The Hill.
Potrivit Washington Post, procurorii federali analizează cu atenție dovezile înainte de a decide demararea urmăririi penale sau, foarte posibil, de a refuza acționarea lui în judecată.
Este normal ce se întâmplă și de ce durează atât de mult? Ține de faptul că e o chestiune delicată din punct de vedere politic a-l urmări în justiție pe fiul unui președinte în exercițiu?
O scurtă trecere în revistă a protocolului privind recomandările de urmărire penală pentru evaziune fiscală ar putea fi edificatoare.
Există o revizuire dublă obligatorie a tuturor recomandărilor privind urmărirea penală pentru infracțiuni fiscale, atât în cadrul IRS, cât și în cadrul DOJ. După ce un agent special al departamentului de investigații colectează dovezile și recomandă în final acționarea în instanță a unei persoane suspectate de evaziune fiscală, prin intermediul unui Special Agent Report (SAR), acest raport, care cuprinde un rezumat al dovezilor colectate – împreună cu dovezile în sine – este analizat de un evaluator și apoi trece prin multiple niveluri de management intern, înainte de a fi transmis consilierului districtual al IRS pentru a fi examinat.
Consilierul districtual va căuta punctele slabe ale probelor și/sau ale acuzațiilor formulate, care ar putea prezenta un anumit grad de risc în eventualitatea în care cazul ar fi efectiv instrumentat.
Consilierii districtuali folosesc avocați specializați în legislația fiscală, iar rolul acestora este cel de avocat al diavolului, fiind ghimpele din coasta multor agenți și procurori prin analiza lor riguroasă.
Consilierul districtual încearcă să se asigure că legea fiscală este aplicată într-un mod corect și echitabil, care promovează respectarea legii fiscale. În cazul în care raportul agentului special trece cu succes de această etapă, raportul și dovezile asociate sunt transmise secției responsabile de infracțiuni fiscale din cadrul Departamentului de Justiție pentru a fi analizate și de aceștia și aprobate înainte ca dosarul să ajungă în sfârșit pe biroul procurorului – în cazul de față, procurorul din Delaware – care va lua decizia finală.
Procurorul din Delaware a convocat probabil un juriu care să examineze probele obținute de agenții federali de la FBI și IRS. Înainte de a putea cere acestui juriu să voteze trimiterea în instanță pentru acuzații de infracțiuni fiscale, el trebuie să obțină autorizația secției responsabile de infracțiuni fiscale a Departamentului de Justiție; odată ce aceștia dau undă verde urmăririi penale, el poate acționa.
Așadar, când agenții federali susțin că au furnizat procurorului SUA dovezi de fraudă fiscală încă din vară și nu înțeleg de ce lucrurile stau pe loc, părerea mea e că acei agenți probabil nu au mai avut până acum de-a face cu secția de infracțiuni fiscale a DOJ.
Avocații angajați de respectiva secție au responsabilitatea de a se asigura că legislația fiscală este aplicată în mod corect și uniform în toate districtele judiciare, că se respectă precedentul jurisprudențial și că niciun procuror federal nu demarează un proces în pripă.
Treaba lor este să asigure un nivel suplimentar de analiză juridică, pe lângă cea efectuată de consilierii districtuali ai IRS.
În cazul în care divizia dă undă verde urmăririi penale a unui suspect de evaziune fiscală, procurorul va avea avantajul de a deține două evaluări juridice complete ale probelor și ale jurisprudenței relevante care ar fi aplicabile în respectivul caz.
Indiferent cât de mult se plâng procurorii și agenții de acest proces și de timpul pe care îl implică, fiecare procuror care ține pledoaria finală și cere juriului o condamnare apreciază caracterul exhaustiv al procesului de revizuire, știind că dubla analiză implicată va depista aproape sigur orice eroare juridică sau deficiență a probelor.
Deci, de ce durează atât de mult în cazul lui Hunter Biden? Nu cumva este vorba doar de politică, ca de obicei?
Pe scurt, răspunsul este nu.
Nu am nicio îndoială că în cazul său există o problemă foarte dificilă cu care se luptă Departamentul de Justiție – și nu are nimic de-a face cu politica.
Poate un alcoolic dependent de droguri să posede intenția criminală necesară pentru a comite în mod intenționat fraudă fiscală pe parcursul mai multor ani?
James Comey a făcut faimoasă această frază când a menționat-o în timpul investigației privind e-mailurile lui Hillary Clinton și a deciziei de urmărire penală. Termenul „mens rea“ se referă la capacitatea mentală sau conștiința acuzatului.
Cei care analizează posibilitatea urmăririi penale a unei persoane suspectate de evaziune fiscală trebuie să ia în considerare „intenția“ acesteia atunci când stabilește dacă respectiva persoană și-a falsificat sau nu în mod intenționat și cu bună știință declarațiile fiscale.
Poate un alcoolic dependent de droguri să își falsifice în mod intenționat și cu bună știință declarațiile fiscale?
Întrebarea e simplă, dar răspunsul este foarte complex și bănuiesc că Departamentul de Justiție se străduiește din răsputeri să-l găsească pe cel potrivit, deoarece nu are doar ramificații politice, ci și ramificații majore în ceea ce privește respectarea legislației fiscale.
Felul în care vor gestiona acest aspect va avea un impact nu doar asupra lui Hunter Biden, ci asupra oricărei persoane cu probleme la taxe care suferă de anumite dependențe.
Dependența nu ține cont că ești republican sau democrat.
Și nici Fiscul.
Impozitele sunt prețul pe care îl plătim pentru a locui într-o societate civilizată, potrivit lui Oliver Wendall Holmes. Respectarea obligațiilor fiscale trebuie să fie asigurată în mod corect și echitabil.
Într-o perioadă, secția responsabilă cu infracțiunile fiscale refuza orice recomandare de urmărire penală pentru fraudă fiscală care implica un alcoolic sau un dependent de droguri – deoarece se considera că un alcoolic dependent de droguri nu are suficientă „mens rea“ pentru a încălca intenționat legea.
Este posibil ca această politică să se schimbe. Oamenii pot avea opinii diferite în această privință.
Dacă cineva care lucrează la o mare firmă de avocatură este alcoolic/dependent, dar își face suficient de bine treaba încât să genereze venituri imense pentru respectiva companie, nu poate același individ să depună la timp declarații fiscale corecte?
Dar inginerii? Arhitecții? Nu sunt toate aceste persoane capabile de un nivel suficient de mare de șiretenie pentru a-și falsifica în mod intenționat declarațiile fiscale?
Este bine cunoscut faptul că Hunter Biden suferă de alcoolism și este dependent de droguri; practic, ambele părți implicate într-un viitor proces ar putea să stipuleze (sau să fie de acord) cu asta, având în vedere că există dovezi în acest sens.
Dovezile ar putea, de asemenea, să arate niște venituri pe care Hunter Biden nu le-a inclus în declarațiile sale fiscale.
Întrebarea – și motivul pentru care se întârzie atât, întrucât nu există un răspuns simplu – este: „Există suficiente dovezi care să susțină intenția pentru a anula orice încercare a lui Biden de a invoca alcoolismul și dependența sa de droguri ca dovadă a faptului că nu a comis nimic în mod intenționat?“
Este o întrebare dificilă și sper ca avocații Departamentului de Justiție să își ia tot timpul necesar pentru a găsi un răspuns valid, pentru că societatea civilizată depinde de acest lucru.
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS