Departamentul Apărării: Procentul de recrutări nu ar fi atât de scăzut dacă femeile ar putea ucide mai mulți bebeluși

Departamentul Apărării pare să se folosească de anularea deciziei Roe vs Wade de către Curtea Supremă pe post de scuză pentru a promova agenda de avort a administrației Biden, analizează William A. Woodruff pentru The Federalist.

Notificarea transmisă în 20 octombrie 2022 de către secretarul apărării Lloyd Austin, „Asigurarea accesului la asistență medicală în domeniul reproducerii“, citează decizia din cazul Dobbs vs Jackson Women’s Health în îndrumările sale adresate instituțiilor subordonate de a acorda zile de concediu și plata cheltuielilor de deplasare pentru cadrele militare și persoanele aflate în întreținerea acestora care doresc să facă avort dar nu au această posibilitate la unitatea medicală militară de care aparțin sau în comunitatea civilă adiacentă.

Afirmații false privind decizia Dobbs

În prima frază a memo-ului se afirmă că „hotărârea în cauza Dobbs vs Jackson Women’s Health Organization a afectat accesul la serviciile medicale în domeniul reproducerii, cu repercusiuni asupra capacității de acțiune, recrutării și menținerii în serviciul activ a Trupelor“. Aceasta este o afirmație uluitoare, în sprijinul căreia nu a adus dovezi, detalii sau date care să o susțină.

Decizia Dobbs, prin care reglementarea avortului a revenit sub jurisdicția statelor, a schimbat într-adevăr peisajul de reglementare pentru industria avortului.

Însă Departamentul Apărării nu și-a modificat politica de a oferi avorturi în unitățile sale medicale în cazul în care sarcina a rezultat în urma unui viol sau incest sau când viața mamei e în pericol.

După Dobbs, accesul unui cadru militar la serviciile de avort în afara bazei variază în funcție de locație. Unele state, cum ar fi California, au legi permisive privind avortul. Altele, precum Oklahoma, interzic practic toate avorturile.

Dar afirmația lui Austin, că Dobbs a afectat în mod negativ „serviciile medicale în domeniul reproducerii“, altele decât avortul, denaturează în mod grav efectele respectivei hotărâri.

În primul rând, Dobbs a constatat că în Constituție nu există un drept la avort. Dobbs nu a abordat, și cu atât mai puțin nu a restricționat, împiedicat sau reglementat în vreun fel niciun „serviciu medical în domeniul reproducerii“ în afară de avort.

În al doilea rând, după ce a descris în mod eronat domeniul de aplicare al deciziei Dobbs, notificarea susține că decizia are implicații negative asupra capacității de acțiune, recrutării și menținerii active a cadrelor militare. Din nou, nu se includ informații, dovezi sau detalii care să susțină această afirmație uimitoare.

Efectul deciziei Dobbs de a reda statelor dreptul de a reglementa avortul înseamnă practic că angajații serviciilor militare și persoanele aflate în întreținerea lor, staționate în anumite state, vor trebui să se deplaseze în state mai permisive pentru a obține un avort.

Acest lucru le-ar putea afecta pe unele angajate care doresc să pună capăt vieții copiilor lor nenăscuți, dar are cu adevărat vreo influență asupra capacității de acțiune, recrutării și menținerii în serviciu activ a trupelor, așa cum afirmă Austin?

Dobbs nu a afectat cifra recrutărilor

Nu și conform unui studiu exhaustiv al Army Times care analizează jalnicele rezultate ale Armatei în ceea ce privește recrutarea în 2022. Armata nu a reușit să își atingă obiectivele de recrutare pentru 2022 din cauza factorilor economici, în primul rând, a condiției fizice proaste a tinerilor americani (doar 23% îndeplinesc standardele medicale), a efectelor pandemiei și a politicilor de vaccinare Covid.

Cronologia evenimentelor discreditează, de asemenea, afirmațiile lui Austin. Studiul Army Times îl citează pe Daniel Hendrex de la Training & Doctrine Command, care a declarat că se știa încă din ianuarie 2022 că operațiunile de recrutare „se confruntă cu probleme“. Atunci au început Forțele Armate să crească bonusurile de recrutare în toate ramurile.

O variantă preliminară a deciziei Dobbs a ajuns la urechile publicului larg pe 2 mai, iar hotărârea finală a fost publicată pe 24 iunie 2022, la șase luni după ce Armata știa deja foarte bine de problemele din domeniul recrutării.

Mai mult, nici secretarul armatei, nici cei responsabili de recrutări nu au menționat lipsa accesului la servicii de avort ca fiind o problemă atunci când și-au prezentat în Congres propunerile de buget pentru anul fiscal 2023 – în aprilie 2022.

Nu au menționat nici că este mult mai probabil ca multitudinea de politici sociale woke să fie ceea ce taie elanul potențialilor recruți, mai degrabă decât returnarea dreptului de a decide asupra avortului în mâna fiecărui stat.

Dobbs nu a afectat gradul de retenție a angajaților

Decizia Dobbs nu a afectat negativ nici cifra de cadre militare rămase în serviciu activ. Potrivit analizei Army Times, începând cu luna iulie, Armata și-a depășit obiectivul în ceea ce privește retenția angajaților pentru anul fiscal 2022, obținând 57.738 de reangajări în serviciul activ, comparativ cu obiectivul de 55.900.

Citește și Stacey Abrams, candidat democrat: Inflația nu ar fi atât de gravă dacă ne-ați lăsa să ucidem mai mulți bebeluși

Dobbs nu a afectat capacitatea de acțiune a forțelor armate

În mod similar, Dobbs nu a afectat în mod negativ capacitatea de acțiune a trupelor. Indiferent dacă este intenționată sau nu, sarcina are implicații asupra capacității unui cadru militar de a-și face slujba, iar aceste implicații sunt de așteptat atunci când un număr destul de mare de cadre militare sunt femei.

Oficialii de la Pentagon au știut întotdeauna că femeile aflate la vârsta fertilă rămân însărcinate și au acceptat acest lucru ca parte a realității recrutării femeilor. Presiunile tot mai mari de a realiza obiectivele procentuale impuse de cerințele „de diversitate“ au accentuat efectele, dar Dobbs nu are nicio legătură cu acest lucru.

Nu există date disponibile public legat de cifra cadrelor militare care își avortează copiii anual, așa că nu se cunoaște numărul de zile de serviciu care ar putea fi pierdute din cauza deplasărilor în afara statului.

Un sondaj realizat de Service Women’s Action Network în 2018 a estimat că 13% dintre femeile aflate în serviciul activ s-au confruntat cu o sarcină nedorită la un moment dat.

Dintre aceste 13 procente, mai puțin de un sfert au raportat că au pus capăt vieții copilului nenăscut prin avort. Restul au dus sarcina la termen, iar câteva au suferit avorturi spontane.

În mod evident, cel mai mare efect asupra capacității de acțiune a forțelor armate este reprezentat de marea majoritate a femeilor care și-au dus sarcina la termen și nu de cele relativ puține care au optat pentru avortul electiv.

Nu cunoaștem numărul de femei care ar putea fi nevoite să lipsească de la serviciu din cauza deplasărilor în afara statului pentru a face avort, dar capacitatea de acțiune nu pare să fi fost considerată o problemă când mii de militari instruiți, calificați și experimentați au fost concediați pentru că au refuzat vaccinarea anti-Covid.

Este greu de crezut că cele câteva zile în care femeile ar lipsi de la muncă pentru a călători spre o clinică de avort din afara statului ar avea același efect asupra capacității de luptă a Trupelor, în general.

Departamentul Apărării se implică în lupta politică privind avortul

Așadar, ce se întâmplă de fapt? Administrația Biden nu a făcut niciun secret din faptul că susține dreptul la avort și că va încerca să includă Roe vs. Wade – și mult mai mult decât atât – în legislația federală. Notificarea transmisă de Austin este o presiune a ramurii federale în favoarea avortului fără participarea Congresului.

Având în vedere eșecul major al Armatei de a-și atinge obiectivele de recrutare, nu este deloc surprinzător faptul că Austin ar prezenta în mod fals efectele deciziei Dobbs, că ar folosi-o pe post de țap ispășitor și că ar propune noua sa politică pentru a remedia probleme care nu au fost de fapt cauzate de Dobbs.

Dar asta nu are nicio legătură cu capacitatea de acțiune, recrutarea sau gradul de retenție al cadrelor militare. Ci cu poziția politică preferată.

A da vina pe Curtea Supremă pentru problemele personalului militar subminează credibilitatea secretarului Apărării, implică forțele armate în lupta politică actuală și ridică manipularea la rang de artă.

Austin ar trebui să recunoască faptul că susține alegerile politice ale Comandantului Suprem, în loc să își camufleze intențiile sub pretextul capacității militare.

Traducere și adaptare
Tribuna.US