Dezvăluiri din interior: Cum este cu adevărat să lucrezi cu Trump la Casa Albă

Dezvăluiri din interior: Cum este cu adevărat să lucrezi cu Trump la Casa Albă

În „You’re hired“, fostul economist șef al Council of Economic Advisers de la Casa Albă dezvăluie că administrația Trump a fost mai de succes și mai puțin haotică decât ar dori mass-media să credeți, anunță The Federalist.

Există numeroase cărți despre președintele Trump și despre presupusele moduri de operare în interiorul Casei Albe pe perioada mandatului lui Trump.

Fie că au fost scrise de jurnaliști renumiți sau de cei care au pretins că au lucrat îndeaproape cu președintele, majoritatea acestor cărți par să confirme doar ceea ce deja credeau criticii președintelui – că președintele nu știe ce face; este imprevizibil; își petrece tot timpul postând pe Twitter declarații false sau exagerate. În esență, ei susțin că la Casa Albă a fost o stare constantă de haos.

În mijlocul acestor relatări aproape identice, este revigorant să găsești o carte precum You’re Hired: Untold Successes and Failures of a Populist President, care îi prezintă atât pe Trump, cât și Casa Albă într-o lumină foarte diferită. Autorul cărții, Casey Mulligan, este profesor de economie la Universitatea din Chicago.

Mulligan s-a făcut remarcat pe plan național după ce a scris o serie de articole pentru Wall Street Journal, cum ar fi How Obamacare Wrecks the Work Ethic și The Myth of Obamacare’s Affordability, lucrări ce au expus erorile programului Obamacare în perioada sa de început, când puțini economiști s-au chinuit să efectueze analize economice convenționale în ce privește efectele respectivei legi asupra economiei noastre și asupra comportamentelor consumatorilor.

Analiza lui Mulligan este cea care a convins în cele din urmă Biroul de Buget al Congresului (CBO) să admită că Obamacare va dăuna dezvoltării și locurilor de muncă, în ciuda faptului că acest lucru s-a întâmplat la patru ani după ce Obamacare devenise lege.     

Între iulie 2018 și iunie 2019, Mulligan a ocupat funcția de economist-șef în White House Council of Economic Advisers (CEA), funcție care i-a oferit posibilitatea să experimenteze personal modul în care președintele Trump, personalul Casei Albe și cabinetul președintelui au colaborat la îndeplinirea promisiunilor de campanie ale președintelui și formularea soluțiilor legislative.

Potrivit lui Mulligan, ceea ce a văzut și a trăit la Casa Albă „a diferit în mod semnificativ“ de așteptările sale și gândirea convențională. Prin urmare, el a considerat că este necesar să-și documenteze observațiile și experiențele într-o carte, pentru a furniza poporului american „informații și interpretări economice pe care nimeni nu le-a furnizat încă“, având în vedere cât de părtinitoare și partizană a devenit mass-media noastră.

Datorită poziției pe care o ocupa, cartea sa este mai puțin despre președintele populist și mai mult despre politicile economice la care a colaborat Mulligan, cum ar fi analiza costurilor economice ale socialismului, scăderea prețurilor la medicamentele eliberate pe bază de rețetă și compararea politicilor președintelui Reagan și Trump cu privire la comerțul internațional. Totuși, figura lui Trump este conturată pe tot parcursul cărții.

Mit versus realitate în administrația Trump

Pe baza observațiilor și analizei sale personale, Mulligan a contestat mai multe afirmații populare la adresa președintelui și a Casei Albe. De exemplu, 72% dintre alegători cred că președintele petrece prea mult timp pe Twitter din orgoliu propriu.

După explicațiile lui Mulligan însă, Twitter este un instrument eficient pentru președintele Trump în mai multe scopuri – uneori președintele folosește Twitter pentru a testa reacția publicului american la diferite idei legislative. În funcție de reacția publicului și de dezbaterile din mass-media, Trump poate decide fie să transforme ideea într-o lege reală, fie să facă ajustări înainte de a o lansa sau de a renunța complet la ea.

De asemenea, Trump folosește Twitter pentru a-și face cunoscute realizările și a-și amplifica mesajele, ocolind mass-media ostilă, care este mai interesată să-l învinovățească pentru tot ce nu este în regulă decât să-i acorde orice merit în cazul în care acesta i se datorează.

Conform afirmațiilor lui Mulligan, Trump deseori exagerează intenționat declarațiile din tweet-urile sale, mai ales atunci când vorbește despre realizările administrației sale, astfel încât „presa s-ar putea bucura să îl corecteze și să difuzeze, fără să vrea, ceea ce s-a intenționat“ – succesul președintelui.

Nu există nicio îndoială că Twitter i-a oferit lui Trump tipul de expunere pe care nu l-ar obține niciodată din presa corporatistă. Mulligan a citat un studiu realizat de Gallup care a constatat că trei sferturi dintre adulții din SUA sau 190 de milioane de americani „văd, aud sau citesc tweet-urile @realdonaldtrump „mult“ sau „destul de mult“.

Prin urmare, este extrem de important pentru Trump să mențină o prezență constantă pe Twitter, dar „imaginea că POTUS de unul singur postează mesaje pe Twitter de pe un telefon mobil este inexactă“.

Președintele are, de asemenea, o echipă dedicată pentru rețelele de socializare, formată din el și Dan Scavino. Potrivit lui Mulligan, Trump și Scavino lucrează adesea împreună pentru a compune tweet-uri iar „tweet-urile provenite de la consilieri sunt, de obicei, verificate de zeci dintre ei“.

Totuși, nu ne putem abține să nu ne întrebăm dacă au fost vreodată verificate postările președintelui în care își denigrează adversarii. La nivel practic, destul de puține dintre acestea ar putea fi de ajutor pentru reputația și imaginea președintelui.

De asemenea, poporului american i s-a spus mereu și mereu că atmosfera din jurul lui Trump în Casa Albă este haotică și ineficientă, că moralul personalului este scăzut și că funcționarii sunt mai interesați în a se critica reciproc decât în a face ceva.

Mulligan a dedicat un întreg capitol dovezilor că, dimpotrivă, atmosfera de la Casa Albă pe care el a experimentat-o ​​în perioada Trump este plină de „colegialitate, predictibilitate și productivitate“. El afirmă că aproape toți cei cu care a lucrat au fost prietenoși și amabili, inclusiv președintele, care „a fost adesea politicos și amabil (și interesant, de-a dreptul) în relațiile personale, spre deosebire de multe dintre manifestările sale pe Twitter“.

Mulligan a menționat că CEA este adesea „cu câteva luni înainte față de cererile POTUS și ale personalului său“ și „a publicat aproximativ trei milioane de cuvinte (echivalentul a paisprezece manuale de 500 de pagini) în primii lui doi ani de mandat“, inclusiv „șaptesprezece analize de ofertă și cerere“ în primele sale trei Rapoarte economice ale președintelui, comparativ cu unul singur în perioada  administrației Obama și doar opt pentru toți ceilalți președinți la un loc.“

Pentru a contracara afirmația potrivit căreia Trump trebuie să fi fost un șef oribil, deoarece există o rată de rotire a personalului aparent ridicată la Casa Albă, Mulligan a explicat că sub Trump, Casa Albă este o mașinărie bine unsă și oamenii pleacă imediat ce duc la îndeplinire ceea ce au fost selectați să facă sau ceea ce le permite setul lor de competențe. Mulligan a menționat mai multe exemple, inclusiv al său personal.

El a scris: „În cazul meu, 12 luni au fost suficiente pentru a finaliza cele 8 sau 10 proiecte pentru care abilitățile mele erau aplicabile în mod special. Aceleași proiecte ar fi putut fi ușor întinse pe parcursul a trei sau patru ani, dar acest lucru ar fi fost o risipă și ar fi împiedicat alți economiști să beneficieze de oportunitatea istorică de a face parte din CEA-ul președintelui Trump“.

Mare parte a cărții se concentrează asupra politicilor economice, în special asupra modului în care o idee era dezbătută, formulată și, în cele din urmă, devenea lege. Mulligan face o treabă adecvată în a explica diverse probleme complexe, fără jargon economic, astfel încât chiar și cititorii fără studii economice pot înțelege cu ușurință problemele de bază și soluțiile.

O lecție alarmantă pe care o oferă cartea este că, atunci când o legislație propusă devine incredibil de lungă, nici chiar persoanele foarte inteligente nu reușesc să înțeleagă cele mai fundamentale defecte ale acesteia. Un exemplu grăitor este atunci când Mulligan a propus să se adauge un punct de discuție în discursul POTUS cu privire la starea Națiunii, și anume faptul că Medicare pentru Toți ar pune capăt asigurărilor private de sănătate.

O mulțime de oameni deștepți din cadrul Casei Albe au pus sub semnul întrebării această frază, deoarece părea prea radicală pentru a fi adevărată, deși nimeni nu s-a deranjat să citească întregul proiect de lege. Deci, Mulligan a început să poarte în buzunar secțiunea 107 din proiectul de lege Medicare pentru toți, care interzice în mod specific asigurările private de sănătate, și a trebuit să o folosească de mai multe ori pentru a-i convinge pe sceptici.

Acest scenariu descriptiv amintește de faimoasa zicală a președintelui Camerei, Nancy Pelosi, despre Obamacare: „Trebuie să adoptăm proiectul de lege, astfel încât să puteți descoperi ce conține“.

Este terifiant să ne gândim la cât de des a devenit lege un proiect cu multiple consecințe, precum Obamacare, doar pentru că parlamentarii și cei care lucrează în ramura executivă își oferă sprijinul fără să citească sau să înțeleagă ce conține. În astfel de situații, poporul american este cel lăsat să suporte consecințele teribile ale legii respective.

Moștenirea lăsată de Trump

Mulligan este, în mod clar, un fan al președintelui Trump, iar lucrarea You’re Hired oferă o descriere măgulitoare a administrației actuale. Totuși, cartea nu cuprinde doar laude la adresa administrației Trump. Conține, de asemenea, și câteva eșecuri legislative. Dar în aceste scenarii, Mulligan îi trage la răspundere pe anumiți oficiali ai cabinetului, mai degrabă decât să dea vina pe președinte.

Titlul cărții, potrivit lui Mulligan, face aluzie la fosta serie de televiziune a președintelui Trump, The Apprentice și la celebra frază, „Ești concediat“. Poporul american l-a angajat pe Trump, un străin pentru Washington, în 2016, pentru a „încerca ceva nou“ acolo.  

De la istorice rate scăzute ale șomajului, în special pentru minorități (până la declanșarea pandemiei în primăvara acestui an), prima lege privind reforma justiției penale, numirea judecătorilor la Curtea Supremă, până la inovatoarele tratate de pace din Orientul Mijlociu, Trump a realizat o mulțime de lucruri într-un singur mandat.

În același timp, țara este mai divizată ca niciodată, iar economia noastră a avut de suferit ca urmare a lockdown-urilor.

Până în ziua de azi, unsprezece milioane de americani, inclusiv președintele, au fost infectați cu COVID-19 iar virusul a luat viața a aproape 220.000 de americani. America este încă departe de a se întoarce la normal și este dificil să ne imaginăm din nou ce poate însemna normalitatea.

În ciuda defectelor personale și a eșecurilor lui Trump în calitate de președinte, alegerile din noiembrie ar fi putut arăta mult diferit dacă mai mulți americani ar fi înțeles și apreciat perspectiva realizată de Mulligan din interiorul administrației sale. Este posibil ca Trump să nu fi fost reangajat, dar asta nu înseamnă că nu a făcut o treabă bună.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0