Încă dinainte de hotărârea retragerii trupelor americane din Orientul Mijlociu - mai rapid decât era de așteptat, urmând a avea loc până la momentul î
Încă dinainte de hotărârea retragerii trupelor americane din Orientul Mijlociu – mai rapid decât era de așteptat, urmând a avea loc până la momentul încheierii mandatului său, dosarul deciziilor militare ale lui Donald Trump se deosebea de al altor președinți americani moderni, arată Newsweek.
La doar câteva zile după ce a fost numit în funcția de Secretar al Apărării, Christopher Miller a anunțat că SUA își va reduce numărul trupelor la 2.500, atât în Afganistan, cât și în Irak, până în 15 ianuarie 2021.
Apoi, consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien, a informat că Trump vrea să „pună capăt războaielor nesfârșite în care era implicată America“.
Deși o astfel de retragere rapidă a stârnit îngrijorarea în rândul republicanilor din Senat, cum ar fi liderul majorității din Senat, Mitch McConnell, care a spus că ar fi o „greșeală“, acțiunea aceasta ar putea fi o măsură adecvată pentru finalul de mandat al unui președinte a cărui atribuită beligeranță nu s-a extins și pe câmpul de luptă.
În timpul Convenției Naționale Republicane (RNC), Rep. Matt Gaetz (R-FL) l-a lăudat pe Trump ca fiind primul președinte de la Ronald Reagan până în prezent care „nu a început un nou război“. Este adevărat?
Declarațiile formale de război care conferă puteri prezidențiale suplimentare sunt rare și au avut loc de doar cinci ori în istoria SUA, cea mai recentă fiind Al doilea Război mondial. Celelalte sunt Războiul din 1812, Războiul mexico-american, Războiul spano-american și, desigur, Primul Război Mondial.
Majoritatea conflictelor în care SUA se implică se încadrează la categoria „autorizațiilor de forță militară“ acordate de Congres președintelui.
Autorizații ale Congresului au fost acordate președintelui George W. Bush în 2001, pentru Războiul împotriva Terorii și pentru Războiul din Irak în 2003, iar în 1991 tatălui său, George HW Bush, pentru Războiul din Golf.
Președintele republican Ronald Reagan, aflat la Casa Albă între 1981 și 1989, a primit în 1983 aprobarea Congresului pentru a trimite forțe în Liban, cu scopul de a reduce amenințarea războiului civil.
Alți președinți s-au angajat în conflicte pe teritoriu străin. Barack Obama a implicat SUA în Războiul Civil din Libia în 2011. Înaintea sa, președintele democrat Bill Clinton a primit autorizație de la Organizația Națiunilor Unite și finanțare de la Congres, pentru a trimite 20.000 de soldați americani în Războiul Bosniac în 1995.
Laudele lui Gaetz cu privire la faptul că Trump este cel mai puțin combativ de la Reagan încoace ar putea fi o subestimare de fapt, dată fiind intervenția lui Reagan în Liban.
Asta pentru că, în calitate de poisibl președinte cu un singur mandat ca și Carter, Trump ar mai putea avea și altceva în comun cu cel pe care Reagan l-a învins la alegerile din 1980.
Carter a considerat că una dintre cele mai mari realizări ale sale a fost faptul că nu a implicat SUA într-un conflict militar, declarând pentru The Guardian în 2011:
„Nu ne-am dus deloc la război. Nu am aruncat nicio bombă. Nu am tras nici un glonț“.
Cu siguranță, Trump nu poate face această afirmație. Printre ordinele sale militare din timpul mandatului s-au numărat atacuri asupra Siriei în 2017 și 2018, ca represalii pentru un atac cu arme chimice suspectat a fi fost organizat de regimul președintelui Bashar al-Assad.
Cu toate acestea, retragerea trupelor SUA din Irak și Afganistan, planificată pentru ianuarie 2021, ar putea fi exact epilogul potrivit în ceea ce privește politica externă a lui Trump.
„Semnificația este dublă. În primul rând, conferă mai multă credibilitate ideii că Trump este cel mai neobișnuit dintre președinții care și-au îndeplinit cu adevărat multe dintre promisiunile electorale de campanie“, a declarat Alan Mendoza, CEO al grupului de reflecție Henry Jackson Society din Londra.
„În al doilea rând, a reprezentat expresia naturală a dorinței SUA de a lua o pauză de la intensitatea conflictelor din deceniul precedent. Afganistanul și Irakul au lăsat răni pe care Trump a încercat să le aline“, a adăugat el pentru Newsweek.
Thomas Gift, Directorul Centrului pentru Politica SUA de la University College London a declarat pentru Newsweek:
„Trump nu s-a confruntat cu un eveniment monumental similar pe partea de securitate națională, care să-l oblige să-și schimbe direcția și să devină un „președinte în vreme de război“. Drept urmare, profilul de izolaționism beligerant al lui Trump l-a determinat să evite războaiele străine“.
Tribuna.US
COMMENTS