Egalitate versus „Echitate“

Egalitate versus „Echitate“

Timp de citire: 3 minute

În ultimii 250 de ani, Statele Unite ale Americii au funcționat pe baza unui adevăr simplu, dar profund, că toți oamenii sunt creați egali înaintea lui Dumnezeu. Desigur, este de netăgăduit că America nu a fost mereu la înălțimea acestui principiu. Dar adevărata poveste a Americii nu este una definită de neajunsurile noastre; mai degrabă, este definită de modul în care ne-am depășit defectele pentru a atinge adevărata egalitate în condițiile legii.

Acestea fiind spuse, de ce egalitatea recunoscută legal este considerată insuficientă în zilele noastre? Potrivit celor ce-și pun astfel de întrebări, motivul este faptul că „echitatea“ trebuie să înlocuiască „egalitatea“ ca virtute primordială către care să tindem, analizează Scott Oakley într-un articol Illinois Family Institute.

Deci, ce este de fapt echitatea și de ce afirmă susținătorii ei că este mult mai bună decât egalitatea? În termeni simpli, „echitate“ este doar un alt mod de a spune „corect“. De exemplu, în mediul juridic, o soluție echitabilă este o altă formă de despăgubire, în afară de bani, care este singura modalitate corectă de a compensa o victimă. Nu sună prea rău, nu-i așa? Din păcate, utilizarea echității ca remediu social/politic este oricum altcumva, numai nu corectă și, de fapt, este adesea nedreaptă și chiar rasistă.

Această implementare nedreaptă derivă din circumstanțele în care susținătorii „echității sociale“ încearcă să o aplice. Să folosim exemplul admiterilor la facultate pentru a explica mai bine. Potrivit celor ce sprijină această nouă formă a presupusei „echități“, procesul de admitere la colegiu este unul „sistemic rasist“, deoarece de obicei duce la rezultate diferite în rândul grupurilor rasiale în ceea ce privește procentul respectiv din întreaga populație. Candidații asiatici și albi sunt de obicei acceptați într-o măsură disproporționat mai mare, în timp ce rata de acceptare a candidaților de culoare este de obicei disproporționat mai mică.

În ciuda faptului că nu există dovezi recunoscute ale unei discriminări reale, aceste rezultate disparate sunt etichetate automat drept rasiste și inechitabile de către activiștii de justiție socială și, prin urmare, trebuie contracarate cu politici „antirasiste“ și „echitabile“. Inserați discriminarea pozitivă, care este o politică ce discriminează în mod activ candidații asiatici și albi, în timp ce favorizează de obicei în mod activ candidații de culoare, astfel încât, chipurile, să se ajungă la un rezultat mai „corect“.

Însă, aplicând această logică a „echității“ în alte domenii, se vede și mai clar natura sa discriminatorie rasistă și nedreaptă. Luați de exemplu sportul de performanță. În ciuda faptului că reprezintă 60% din populația SUA, jucătorii albi reprezintă doar 17% din totalul NBA, în timp ce cei 13% din populația SUA care sunt de culoare constituie aproape 75% din jucătorii NBA. Principiile „trezite“ de „echitate“ nu sugerează oare necesitatea unui program de discriminare pozitivă în NBA, menit să reducă această stare de fapt, diferită din punct de vedere rasial? Cu siguranță că da, dar putem vedea cu toții cât de ridicol și rasist ar fi ca NBA să adopte o astfel de politică.

Cu toate acestea, susținătorii „echității“ sociale vor folosi cu nerușinare această logică pentru a-și promova propriile inițiative atunci când le este convenabil sau necesar pentru a-și susține narațiunea.

Citește și Justiția socială: Ce înseamnă ea cu adevărat?

Pe scurt, principala diferență dintre egalitate și echitate este perspectiva din care se iau în considerare rezultatele. Adevărata egalitate poate fi privită ca o egalitate de șanse, ce oferă tuturor o șansă egală, dar duce întotdeauna la rezultate diferite bazate pe abilități diferite, interese și deciziile luate. (Aceasta înseamnă „libertate și căutarea fericirii“.)

Adevărata echitate poate fi privită ca o egalitate de rezultate care ignoră abilitățile necesare, interesele și deciziile luate, astfel încât toate părțile implicate să fie egale în final. (Acest lucru necesită neapărat totalitarismul, sau comunismul, opusul libertății.)

Egalitatea este un ideal american în esență, în timp ce „echitatea“ socială este practic un ideal marxist. Dacă vrem să împiedicăm această revoluție marxistă lentă să răstoarne mărețul nostru sistem american, trebuie să începem prin a respinge total politicile de „echitate“ în favoarea celor de „egalitate“.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0