EXCLUSIV | Cazul Furdui: Prizonierii Jugendamt (II) – abuzuri repetate de putere ale guvernului German și încălcări grave ale drepturilor omului, 7 copii ridicați ilegal și separați

EXCLUSIV | Cazul Furdui: Prizonierii Jugendamt (II) – abuzuri repetate de putere ale guvernului German și încălcări grave ale drepturilor omului, 7 copii ridicați ilegal și separați

Tribuna Românească continuă seria de articole privind cazul familiei Furdui pe baza unei investigații demarate cu două luni în urmă și care continuă și în prezent.

Click for ENGLISH – EXCLUSIVE | Furdui Case: The Jugendamt Prisoners (II) – The German Government’s repeated abuses of power and human rights violations, seven siblings illegally abducted and separated

PARTEA I – EXCLUSIV | Cazul Furdui: Prizonierii Jugendamt (I)

  • O acțiune arbitrară

  • O intervenție disproporționată – 7 copiii separați între ei într-o parcare

  • Încălcări ale Drepturilor Omului

  • Evaluare întârziată

  • Copiii, ignorați de Jugendamt

  • Copiii Furdui, plasați în condiții de viață precare

  • Totală lipsă de transparență și dialog

În această perioadă am vizitat Walsrode, Germania, am discutat cu familia, am contactat autoritățile locale și reprezentanții Jugendamt Heidekreis, presa locală, în același timp consultând avocați, juriști și psihologi în domeniul protecției copilului.

Familia Furdui nu este o familie perfectă. Nu doar pentru că nu există familii perfecte, ci pentru că provocările de a fi o familie numeroasă, cu părinți și copii de temperamente și personalități diferite, într-un mediu social și cultural care exercită noi presiuni constante asupra noastră și, în special, asupra tinerilor, nu este ceva simplu de gestionat. Dar asta nu face din familia Furdui automat o familie vinovată.

Cu aproximativ două luni înainte de 26 aprilie 2021, David, fiul cel mare al familiei Furdui, în vârstă de 15 ani, a început să exprime o serie de nemulțumiri și acuzații privind disciplina și regulile pe care familia Furdui le avea acasă, petrecând un număr necunoscut de ore în ședințe cu consilierii școlii și cu angajații Jugendamt Bad Fallingbostel. Totul fără știrea părinților.

Citește și Decizie IREALĂ în cazul Furdui! Estera a dispărut din custodia Jugendamt Bad Fallingbostel

În această perioadă Jugendamt a descoperit că familia Furdui frecventa săptămânal biserica penticostală română din Hannover, părinții fiind timpuriu portretizați ca oameni „extrem de religioşi care nu le oferă copiilor acces la toate subiectele relevante din societate”, potrivit unei mătuși a copiilor, Paraschiva Bloju.

„Trei dintre copii, cei mai mari, erau la şcoală. Patru erau acasă cu mama. În jurul prânzului (n.r. mama) s-a trezit cu două doamne la uşă, au spus că vor să vorbească ceva despre copii. După un timp a venit şi a treia doamnă. Au spus că este o problemă. Au aflat că ceva nu este în regulă. Au avut discuţii cu băiatul cel mare, iar că cei trei copii mai mari sunt luaţi direct de la şcoală şi au venit să îi ia şi pe cei patru. Cele trei doamne au plecat cu cei patru copii”, povesteşte Paraschiva Bloju pentru cotidianul Adevărul. Cei șapte copii Furdui aveau între un an și jumătate și 15 ani.

Încă de la început trebuie să stabilim un lucru: orice stat are nevoie de un Jugendamt, de un serviciu de protecție a copilului. Deși am evoluat social și economic, în aceeași societate coexistă abuzuri împotriva copiilor, exploatarea și maltratarea lor – ceva abominabil. Prin urmare, recunoaștem nevoia existenței unui serviciu de protecție a copilului și importanța lui atunci când acționează just.

Însă, pierderea, chiar și temporară, a copiilor fără o urgență privind bunăstarea lor, reprezintă o dramă, mai ales atunci când sunt implicați 7 copii.

O acțiune arbitrară

Legislația germană în materie de protecție a copilului prevede legalitatea și necesitatea unei intervenții de urgență pentru protejarea copiilor în familiile în care aceștia sunt supuși la abuzuri și rele tratamente.

Însă, în lipsa unei anchete sociale amănunțite și fără a încerca să cunoască întreaga familie și stilul lor de viață, Jugendamt Bad Fallingbostel, oficiul responsabil de Walsrode, a decis totuși să intervină prin cea mai dură metodă – preluarea copiilor din familie.

Având în vedere perioada de aproximativ două luni în care angajații Jugendamt au purtat discuții cu David Furdui fără să acționeze în vreun fel, este evident că cei 7 copii nu s-au aflat în niciun moment într-un pericol grav, iminent, ci mai degrabă angajații Jugendamt l-au exploatat pe adolescentul care se afla într-o condiție medicală sensibilă și au construit un caz pe baza propriilor interpretări.

Potrivit Paraschivei Bloju, nici înaintea preluării copiilor, nici ulterior părinţii nu au fost supuşi unei anchete a Poliţiei care să stabilească dacă copiii au fost abuzaţi. „La dosar au fost depuse declaraţii ale medicilor care i-au consultat pe copii, ale profesorilor, ale vecinilor care au spus că nu au văzut niciodată semne ale abuzului. Toate aceste declaraţii nu au fost luate în considerare”, a declarat Paraschiva Bloju.

În aceste condiții și analizând Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Articolul 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie – Jugendamt se face vinovat de încălcarea dreptului familiei Furdui la viață privată și de familie.

Până în 2021, Germania a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de 18 ori pentru încălcarea Articolului 8 din Convenția Drepturilor Omului (Sursa – https://www.echr.coe.int/Documents/Facts_Figures_Germany_ENG.pdf)

O intervenție disproporționată – copii separați într-o parcare

Ținând cont de standardele și bunele practici internaționale în domeniul protecției copilului și pe baza evaluării cazului, angajaților Jugendamt le revenea responsabilitatea de a verifica și analiza obiectiv situația familiei Furdui înainte de a lua orice măsură.

Potrivit Rezoluției 2232 votată în Consiliul Europei în 2018, intitulată Găsirea unui echilibru între interesul superior al copilului și nevoia de a menține familiile unite, privind practicile europene în procesul de preluare a copiilor din familie, plasarea în custodia statului și reunificarea cu familia, dacă existau suspiciuni, angajații Jugendamt erau obligați să ofere familiei consiliere și ajutorul necesar din timp și într-o manieră pozitivă, să dezvolte o relație de încredere și de colaborare cu părinții pentru a se evita o intervenție majoră – ceea ce Jugendamt nu a făcut.

Și dacă nu era de ajuns să intervină în cel mai dur mod posibil, Jugendamt a decis să separe și copiii între ei, cei 7 copiii fiind plasați în locații diferite, inclusiv micuța Lea, de 1 an, care avea nevoie de prezența fizică și sentimentală a mamei, conform acelorași standarde europene privind interesul superior al copilului.

„Fetiţa cea mică a suferit un şoc foarte puternic. A fost despărţită în decurs de jumătate de oră de toţi fraţii. S-au despărţit în parcarea unui supermarket. Practic i-au smuls-o fetiţei mai mari din braţe. Asistenta maternală a povestit că în primele zile a plâns întruna. Încet, încet s-a ataşat de asistenta maternală. I-a spus «mama» asistentei maternale, lucru pe care aceasta nu numai că îl permite, dar îl şi încurajează”, a povestit pentru Adevărul Paraschiva Bloju.

„Durerea familiei a fost amplificată și de faptul că minorii au fost dispersați în trei grupuri diferite, inclusiv copilul de un an care a fost dat în plasament. Dezaprobăm  tacticile ilegale pe care autoritățile germane le-au folosit să separe copiii de părinții lor”, a declarat Peter Costea, avocat româno-american din Houston, Texas, avocat specializat în litigii și drept internațional.

„Intervenția Jugendamt este una brutală, nu există motive întemeiate pentru o asemenea măsură”, afirmă pastorul și psihologul german Christian Tomm – https://www.youtube.com/watch?v=-8N2xg067m8

Fără translator, fără documente, tergiversarea procedurilor

Petru și Camelia Furdui sunt români și cetățeni europeni cu drepturi depline în Germania. După acțiunea în forță, angajații Jugendamt Bad Fallingbostel au continuat să încalce drepturile conferite de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit Articolului 6 din aceeași Convenție, intitulat Dreptul la un proces echitabil, angajații Jugendamt aveau obligația să pună la dispoziție familiei, în cel mai scurt timp, documente în limba română, un translator, să dispună timpul potrivit pentru pregătirea apărării, să le acorde prezumția de nevinovăție.

În realitate, familia nu a primit documente în limba română, nu au avut timpul necesar și documentele oficiale pentru a-și pregăti apărarea după intervenția din 26 aprilie 2021 și cel mai grav, nu au fost tratați conform principiului prezumției de nevinovăție.

Jugendamt i-a condamnat înainte de a afla dacă sunt vinovați sau nu.

Până în 2021, Germania a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de 102 ori pentru încălcarea Articolului 6 din Convenția Drepturilor Omului (Sursa – https://www.echr.coe.int/Documents/Facts_Figures_Germany_ENG.pdf)

O cifră îngrijorătoare, având în vedere că Germania are reputația unui stat democratic, calculat și lider al lumii libere. Ceea ce și Curtea Europeană a Drepturilor Omului constată cu îngrijorare este că Germania eșuează constant în  respectarea dreptului oamenilor la un proces echitabil, în special în privința duratei lungi a procedurilor, care însumează 40% din totalul deciziilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în privința acestui articol.

Întâlnirile cu copiii doar în limba germană

După ce familia Furdui a rămas fără cei 7 copii, o instanță din Walsrode a decis suspendarea temporară a custodiei părinților și plasarea copiilor în cămine, respectiv în tutela unor asistenți maternali.

Părinții au primit dreptul să se întâlnească sub supraveghere o dată pe săptămână cu copiii, respectiv de două ori cu bebelușul Lea, fiindu-le impus să vorbească doar în limba germană, deși, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copiilor, Articolul 30, „Copiii au dreptul de a își folosi propria limbă, cultură și religie, chiar dacă acestea sunt minoritare în țara în care trăiesc” și în condiţiile în care tatăl nu vorbeşte limba germană, iar mama vorbeşte foarte puţin.

Angajații Jugendamt Bad Fallingbostel reușesc, astfel, să bifeze o serie de practici ilegale flagrante într-un caz care implică 7 copii și posibile traume psihice permanente. În aceste condiții, ne întrebăm serios dacă acestor copii le este mai bine în custodia Jugendamt decât în grija părinților lor.

Evaluarea care întârzia să vină

Instanța de familie a stabilit încă din luna mai 2021 o evaluare psihologică a familiei Furdui. Vorbind din nou despre un stat german ireproșabil, un lucru ce pare a deveni mai degrabă un mit, te-ai fi așteptat ca evaluarea să demareze imediat având în vedere natura sensibilă a cazului, dar evaluarea a început cu o întârziere de 4 luni.

La una dintre întâlnirile cu părinții, evaluatorul a chestionat familia în privința unei metode de disciplinare cu implicații moral-creștine încercând să amplifice imaginea de „familie extremist religioasă”. În urma discuțiilor pe care Tribuna Românească le-a purtat cu familia extinsă și cu echipa de susținere a familiei Furdui din care fac parte și avocați și juriști, s-a conturat foarte clar ideea că Jugendamt DISCRIMINEAZĂ RELIGIOS familia Furdui.

O temă recurentă care reiese din sumarizarea analizelor Jugendamt privind familia Furdui este religiozitatea, credința, valorile creștine ale familiei. „Odată ce familia este etichetată ca extremist religioasă, nu-și va mai primi copiii înapoi”, spune un localnic din Walsrode – îngrijorător pentru o țară care se prezintă a fi democratică. Știm asta și pentru că unii dintre copiii Furdui au cerut angajaților Jugendamt să îi lase să participe în continuare la slujbele bisericii române pe care o frecventau și au fost refuzați.

„Familia Furdui nu este o familia fundamentalistă, Jugendamt nu are nici un motiv să presupună asta”, insistă pastorul german Tomm.

Din nou, ce încredere să aibă familia Furdui că Jugendamt Bad Fallingbostel le garantează dreptul la un proces corect?

Copiii Furdui sunt complet ignorați

Documentând acest caz, am descoperit pe paginile de socializare ale cazului și ale unora dintre copiii Furdui o serie de mesaje scrise și video prin care aceștia își exprimă clar și hotărât dorința de a fi lăsați să vină înapoi acasă.

Natalia, Ruben şi Albert vor acasă și o spun aici – https://fb.watch/bddqnRFF_O/

Oare reprezentanții Jugendamt îi aud, sunt sensibili la traumele suferite de copii? Oficialii locali, judecătoria, cineva din Walsrode, Heidekreis, oricine din Germania?

Tot din postările pe rețelele de socializare am aflat că unii dintre copiii vin din când în când acasă, la părinții lor, uneori doar pentru jumătate de oră, fiind topiți de dor după familie, frați, animăluțele pe care le-au lăsat acasă, după simpla țopăială în patul lor.

Cine ar putea crede că niște copii care ar fi fost fost abuzați, pedepsiți și supuși relelor tratamente ar vrea să revină acasă?

În același timp nu putem ignora faptul că fiind forțați să trăiască departe de familia lor și de mediul în care au fost educați, copiii se pot resemna și transforma rapid în noi personalități. Studiile aplicate în domeniul psihologiei copilului și pe baza cazurilor instrumentate de serviciile de protecție a copilului din Europa și nu numai demonstrează că personalitatea unui copil scos din mediul său familial poate suferi transformări deloc benefice educaționale, psihice, provocând traume, consum de droguri, alcool, promiscuitate și multe altele.

Copiii Furdui sunt plasați în condiții de viață precare

Am vizitat casa familiei Furdui din Walsode. O casă în stil tradițional nemțesc, într-un cartier liniștit, primitoare, în care răsar de peste tot poze, jucării, hăinuțe, urme că acolo au locuit până nu demult niște copii veseli. Acum este o casă goală, cu doi părinți care tresar la orice zgomot venit de-afară – „poate sunt copiii”, se gândesc ei.

Familia extinsă Furdui și Echipa de Inițiativă, așa cum se prezintă cei care postează pe canalele de socializare ale cazului și organizează acțiuni de susținere a familiei Furdui, au prezentat public și pe larg condițiile îngrijorătoare în care sunt plasați cei 7 copii ai familiei Furdui de către Jugendamt Bad Fallingbostel.

Potrivit lor, căminele în care stau copiii au șoareci, igrasie, mucegai, râie – da, în Germania, râie; sunt locuri în care se consumă droguri, alcool, în care au loc agresiuni sexuale, intervenții dese ale poliției. Echipa de Inițiativă dispune de poze care surprind condițiile în care trăiesc copiii zilnic.

Tribuna Românească a contactat reprezentanții căminelor pentru a le cere un punct de vedere și accesul în facilitățile în cauză, dar până la momentul publicării acestui articol nu am primit un răspuns.

Totală lipsă de transparență și dialog

Familia Furdui încearcă de 10 luni de zile să aibă un dialog cu angajații Jugendamt Bad Fallingbostel. Părinții au încercat constant să afle de la asistenții sociali ce pot face pentru a-și recupera copiii; s-au înscris la cursuri de consiliere familială, au solicitat sprijinul specialiștilor pentru a arăta că sunt dispuși să facă orice pentru a se ajunge la rezolvarea cazului, dar Jugendamt tace. Jugendamt nu le-a dat niciodată șansa de a fi ascultați, înțeleși, ajutați. În schimb, Jugendamt le transmite indirect, atât părinților, cât și copiilor, că familia nu va fi reîntregită, deși instanța nu a luat o decizie definitivă

Trauma Kindeswegnahme – Der Fall der Familie Furdui (Teil 3)

Procesul prin care trece familia Furdui de zece luni rezonează surprinzător de mult cu romanul lui Franz Kafka, Procesul, în care Josef K. este arestat și pus sub acuzare de o autoritate distantă, netransparentă, cu natura crimei sale nedezvăluită lui și nici cititorilor. Să fi scris Kafka inspirat de Jugendamt Bad Fallingbostel și de superiorii lor din Heidekreis?

Tribuna Românească a contactat reprezentanții Jugendamt și autoritățile locale cu propunerea unor interviuri în persoană, în Walsrode, dar refuzul a fost categoric. În schimb, doamna Sina Böhling, șefa Jugendamt peste Districtul Heidekreis, a cerut să îi trimitem întrebările în scris, ceea ce am și făcut.

În partea a III-a vom prezenta răspunsul autorităților Jugendamt la acuzațiile care li se aduc în cazul familiei Furdui.

PARTEA III – Cazul Furdui | Prizonierii Jugendamt (III): Sina Böhling, Șefa Jugendamt Heidekreis, și marea mușamalizare din Walsrode

Redacția Tribuna Românească

COMMENTS

WORDPRESS: 0