În cadrul primei întâlniri cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky de la declanșarea conflictului ruso-ucrainean, liderii Franței, Germaniei, Ita
În cadrul primei întâlniri cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky de la declanșarea conflictului ruso-ucrainean, liderii Franței, Germaniei, Italiei și României au susținut aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și au promis armament suplimentar pentru a contracara războiul de uzură cu Rusia, informează WSJ.
Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi au sosit la Kiev cu trenul, în contextul în care Ucraina pledează pentru mai mult sprijin militar occidental cu care să contracareze barajele de artilerie ale Moscovei.
Președintele României, Klaus Iohannis, s-a alăturat ulterior întâlnirii de grup cu Zelensky și unei conferințe de presă în care Macron a anunțat că toți cei patru lideri europeni susțin ideea ca Ucraina să devină membră a UE.
„Acest război va schimba istoria Europei“, a declarat Macron. „Noi susținem aderarea Ucrainei la UE“.
Ucraina are nevoie de acceptul unanim al celorlalți lideri din blocul economic compus din 27 de națiuni pentru a se demara procedura lungă și anevoioasă spre a deveni membru. Chiar dacă ar obține acest accept, ar putea dura luni sau chiar ani până la începerea negocierilor propriu-zise.
Subiectul a stârnit disensiuni între capitalele UE, în special în țările din Europa de Vest, precum Danemarca și Olanda, unde opoziția față de extinderea blocului comunitar s-a tradus în practică prin faptul că nicio țară nu a mai intrat în UE de la aderarea Croației, în urmă cu aproape un deceniu.
Cu toate acestea, sprijinul celor mai importante economii ale UE creează un teren diplomatic înainte de apropiatul summit UE de la Bruxelles, unde se va discuta această problemă.
De asemenea, semnalează Moscovei că viitorul economic al Ucrainei implică Europa și Occidentul.
Scholz a declarat recent că Ucraina aparține familiei europene și că va avea sprijinul Germaniei pentru aderarea la UE, adăugând că există criterii stricte care trebuie îndeplinite în acest sens.
UE a cerut progrese suplimentare în eradicarea corupției din Ucraina și o reformă profundă a economiei și a sistemului judiciar al țării.
Zelensky a declarat că Ucraina este pregătită să facă schimbările necesare pentru a adera la blocul comunitar.
Vizita liderilor a fost urmărită îndeaproape în Ucraina și în capitalele din Europa, unde au început să apară diviziuni cu privire la modul în care se poate pune capăt conflictului ce durează de aproape patru luni.
Parisul și Berlinul consideră că diplomația este singura modalitate de a rezolva în cele din urmă conflictul și de a se obține un acord de securitate pe termen lung care să ajute națiunile europene să facă față unui vecin beligerant posedând arme nucleare.
Această poziție a fost subliniată recent, când Macron a declarat că Ucraina și aliații săi vor trebui să poarte discuții cu Moscova după ce Occidentul a făcut tot ce îi stă în putere pentru a ajuta țara să țină piept invaziei Rusiei și, speră el, să iasă victorioasă.
Țările din Europa de Est, care au fost amenințate de Rusia în trecut, consideră înfrângerea acesteia pe câmpul de luptă din Ucraina o oportunitate istorică pentru a descuraja viitoare atacuri și a asigura securitatea Europei la un nivel mai extins.
Polonia, țările Baltice și altele susțin solicitarea Ucrainei pentru livrarea mai rapidă a armamentului greu și consideră că acesta este necesar pentru respingerea trupelor rusești și descurajarea altor incursiuni în Europa pe viitor. Ucraina are de asemenea nevoie de arme cu care să contracareze avantajul naval al Rusiei în Marea Neagră.
Segregarea a ieșit în evidență la începutul acestei luni, când liderul francez a fost criticat în Europa de Est pentru un interviu acordat presei franceze, în care a spus: „Nu trebuie să umilim Rusia pentru ca, în ziua în care luptele se încheie, să putem construi o cale de ieșire prin mijloace diplomatice“.
Kievul declară că orice concesie teritorială către Moscova este exclusă și că doar un transfer masiv de arme și muniție va împiedica avansarea trupelor rusești.
Citește și Ucraina respinge ideea cedării de teritoriu în schimbul păcii
Ulterior, Macron a încercat să își îndulcească mesajul. El a explicat că a vrut doar să evite greșelile făcute cu un secol în urmă, când, în urma Primului Război Mondial, Franța a presat pentru obținerea unor concesii din partea Germaniei care a umilit țara. El a precizat că preocupările privind umilirea Rusiei s-ar aplica în mod similar în urma războiului din Ucraina.
„Cum să le explic eu ucrainenilor că nu trebuie să umilim Rusia? Nu este momentul potrivit. Nu la asta mă refer. Ceea ce vreau să spun acum este că trebuie să câștigăm acest război“.
Pe fondul tensiunilor diplomatice, conflictul de pe teren s-a transformat într-un război de artilerie. După ce campania inițială de cucerire a Kievului a eșuat, trupele rusești s-au regrupat în zona Donbasului de est, unde au reușit să pătrundă adânc.
Rusia a făcut apel la artileria cu rază lungă de acțiune pentru a învinge trupele ucrainene, care înregistrează pierderi masive.
Macron a declarat că Franța intenționează să trimită Ucrainei încă șase obuziere montate pe camioane. Și alte țări occidentale au promis în ultimele săptămâni să sprijine Ucraina cu armament greu și ajutor financiar pentru reconstrucție.
Dar Kievul spune că nu au suficiente provizii, iar analiștii afirmă că o mare parte din echipamentele promise nu au sosit.
Cancelarul Scholz a declarat că Germania va continua să livreze arme Ucrainei, menționând un acord recent între SUA, Marea Britanie și Germania pentru a furniza mai multe lansatoare de rachete țării aflate în conflict.
Scholz a declarat că Germania instruiește armata ucraineană pentru a putea utiliza cele mai moderne arme ale sale: obuziere autopropulsate și vehicule de luptă blindate antiaeriene Gepard.
„Sprijinim Ucraina și prin livrare de armament și vom continua să facem acest lucru atâta timp cât este nevoie“, a declarat Scholz.
Zelensky a declarat că Ucraina apreciază sprijinul acordat și că așteaptă noi livrări de armament greu, sisteme de apărare antirachetă și artilerie.
„Fiecare tranșă de astfel de echipamente salvează vieți ucrainene, iar fiecare zi de întârziere sau de blocaj în luarea deciziilor dă rușilor oportunitatea de a ne ucide oamenii și de a ne distruge orașele“, a declarat el.
Recent, SUA au anunțat că vor trimite Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 1 miliard de dolari, dar pachetul de artilerie, muniție și sisteme de apărare de coastă reprezintă doar o fracțiune din ceea ce a solicitat Kievul.
Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a mulțumit Statelor Unite pentru noua rundă de asistență, dar a subliniat că „avem nevoie urgentă de mai mult armament greu livrat în mod regulat“.
Statele Unite au livrat Ucrainei mai puțin de jumătate din ajutorul militar la care s-a angajat, potrivit unui raport al Institutului Kiel pentru Economie Mondială, un grup de experți nemți.
Germania, a cărei reticență de a trimite arme a fost criticată de Ucraina, nu a trimis deocamdată armament greu și doar o treime din sprijinul militar promis a ajuns efectiv în Ucraina, a precizat institutul într-un raport publicat recent.
Vizita liderilor europeni în Ucraina a avut loc pe fondul continuării ofensivei brutale a Moscovei împotriva orașului Severodonetsk, în estul Ucrainei, unde forțele ucrainene apără o vastă uzină chimică ce reprezintă una dintre ultimele lor linii de apărare în locația strategică de-a lungul râului Siverskyi Donets.
Obținerea controlului asupra zonei ar permite Rusiei să avanseze împotriva celorlalte orașe din regiunea Luhansk.
Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că Kremlinul speră că vizita liderilor europeni „nu se va concentra doar pe sprijinirea Ucrainei prin continuarea livrărilor de armament. Acest lucru este total inutil“.
Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al președintelui Putin și fost președinte rus, a scris într-o postare pe Twitter că „Liderii europeni pasionați de broaște, leberwurst și spaghete adoră să viziteze Kievul. Fără niciun folos“.
Macron și alți lideri europeni se află pe muchie de cuțit din punct de vedere economic. Războiul alimentează o creștere bruscă a prețului la alimente, combustibil și alte produse de bază, punând presiune politică pe guvernele occidentale să limiteze inflația.
Europa se pregătește, de asemenea, pentru o stopare a livrărilor de gaze naturale rusești care alimentează fabricile și gospodăriile de pe întregul continent. Se depun eforturi pentru asigurarea stocurilor de gaze naturale care să evite o criză energetică în timpul iernii, dar Moscova a început deja să reducă livrările.
Datele de la gazoductul Nord Stream către Germania arată că ieri, livrările de gaze reprezentau mai puțin de jumătate din cantitatea de la începutul acestei săptămâni, după ce compania rusească Gazprom PJSC a declarat că fluxul va scădea și mai mult. Moscova a pus această diminuare a cantității pe seama unor probleme tehnice, idee pe care ministrul german al economiei, Robert Habeck, a respins-o, calificând reducerea fluxurilor drept „în mod evident, o strategie pentru a crea presiuni și a crește prețurile“.
Recenta diminuare a importurilor din Rusia a determinat în Europa o creștere cu 8,5% a prețurilor de referință la gazele naturale. Acest procent s-a adăugat la creșterile din ultimele zile, ajungându-se astfel la o creștere de prețuri de 58%.
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS