Ucraina respinge ideea cedării de teritoriu în schimbul păcii

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, respinge sugestiile că țara sa ar trebui să cedeze teritoriu Rusiei în schimbul păcii, comparându-le cu încercările de a domoli Germania nazistă, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile în estul Ucrainei, informează Matthew Luxmoore într-un articol WSJ.

Întrucât războiul din Ucraina a depășit trei luni, există o dezbatere în rândul oficialilor occidentali cu privire la ceea ce ar fi necesar pentru a obține un acord de încetare a focului și ce concesii – inclusiv pe plan teritorial – ar implica un astfel de acord.

Dar, în ciuda atacurilor reînsuflețite ale Rusiei în Harkov și în alte zone din est, Moscova a suferit pierderi grele atât în ceea ce privește trupele sale, cât și echipamentul militar, ceea ce ridică semne de întrebare legat de cât timp mai poate menține înaintarea forțelor sale pe teritoriul Ucrainei.

Polonia, SUA și Marea Britanie, printre cei mai fideli aliați ai Ucrainei, au pledat pentru adoptarea unei poziții intransigente față de invadarea rușilor. Unele state din Uniunea Europeană au sugerat să i se ofere președintelui Vladimir Putin o opțiune care să-l ajute să-și justifice retragerea în fața propriului popor, în timp ce un plan de pace elaborat de Italia propunea autonomie pentru provinciile Crimeea și Donbas.

Zelensky a respins cu fermitate propunerea recent iterată de fostul secretar american de stat Henry Kissinger, potrivit căreia Ucraina ar trebui să cedeze terenuri Moscovei ca parte a negocierilor unui acord de pace.

Într-un discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, Kissinger a sugerat că „în mod ideal, linia de demarcație ar trebui să revină la status quo-ul anterior“, sugerând că Ucraina ar trebui să permită Rusiei să păstreze Peninsula Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, și porțiuni din regiunea Donbas, confiscate în același an de separatiști susținuți de Moscova.

Zelensky a descris sugestiile lui Kissinger drept asemănătoare cu încercările de a domoli naziștii în perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial.

„Am impresia că, în loc de anul 2022, domnul Kissinger vede anul 1938 în calendar“, a spus el într-un recent discurs video. „Și că și-a închipuit că se adresează unei audiențe din vechiul Munchen, nu din Davos“.

Într-o tiradă injurioasă pe canalul său YouTube, consilierul prezidențial ucrainean Oleksiy Arestovych i-a numit „nebuni“ pe cei ce susțin că Kievul ar trebui să renunțe la teritorii.

„Terminați cu sugestii de felul acesta, că Ucraina ar trebui să dea la schimb o parte din teritoriul său“, a declarat Arestovych. „Aici mor copii, soldații opresc șrapnelele cu propriul corp, iar ei ne spun să renunțăm la teritoriu. Acest lucru nu se va întâmpla niciodată“.

Analiștii militari și diplomații afirmă că bătălia acerbă pentru regiunea Donbas din estul Ucrainei face puțin probabil ca vreuna dintre părți să caute un acord de încetare a focului în curând, întrucât o schimbare pe câmpul de luptă ar putea genera o poziție mai favorabilă pentru discuții mai târziu.

„Mi se pare inacceptabil faptul că Henry Kissinger a sugerat renunțarea la o parte din teritoriul suveran al Ucrainei“, a declarat Bill Taylor, fost ambasador al SUA în Ucraina, în prezent analist la U.S. Institute for Peace, organizație finanțată de Congres.

„Ei nu sunt pregătiți să cedeze, nu sunt pregătiți să renunțe la teritoriile lor; ei sunt gata să lupte, sunt determinați să câștige și ar trebui să-i ajutăm să facă asta“.

Citește și Kissinger versus Soros despre Rusia și Ucraina

Kremlinul a declarat că Moscova se așteaptă ca Kievul să accepte condițiile sale.

„Acestea nu reprezintă concesii teritoriale“, a declarat recent purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov. „Kievul trebuie să recunoască situația de facto și să o accepte pur și simplu“.

Schimburile de cuvinte au loc pe fondul intensificării atacurilor rusești în Ucraina, care se concentrează pe zonele estice ale țării, asupra cărora Moscova și-a întețit eforturile după ce nu a reușit să cucerească Kievul.

Harkov, care a fost ținta unui bombardament rusesc feroce la începutul războiului, când trupele rusești s-au străduit să cucerească orașul, a fost puternic bombardat recent. Nouă civili, printre care un copil de 5 luni, au fost uciși, iar 19 au fost răniți în atacuri, a precizat Zelensky în discursul său video.

A fost primul atac de o asemenea amploare de când al doilea cel mai populat oraș din Ucraina a început să redeschidă magazinele și să reia serviciile publice, după săptămâni în care a ocupat linia întâi a frontului.

Oficialitățile au îndemnat locuitorii din Harkov să-și ia măsuri de precauție în cazul unor noi atacuri.

Armata rusă a bombardat, de asemenea, așezări din regiunile Mykolayiv și Dnipropetrovsk, au declarat autoritățile locale. Trei persoane au murit în Lysychansk, un oraș pe care Rusia a încercat să îl cucerească pentru a controla regiunea Luhansk, a precizat guvernatorul local, Serhiy Haidai.

Haidai a declarat că atacurile asupra orașului vecin Severodonetsk s-au soldat cu distrugerea a zeci de case. Trupele rusești au încercat să încercuiască orașele Lysychansk și Severodonetsk pentru a cuceri zona de pe malul râului Siverskyi Donets, împingând înapoi forțele ucrainene care dețin în continuare controlul asupra celor mai vestice părți ale Donbasului, regiune revendicată de separatiști susținuți de Moscova.

Un ofițer ucrainean din Severodonetsk și Lysychansk a declarat că rușii încearcă să pătrundă în orașe, dar fără succes. „Inamicul nu a avansat niciun metru“, a precizat ofițerul. „Suferă pierderi, dar, din păcate, și noi“.

El a detaliat că orașele se află sub focul constant al artileriei, mortierelor, tancurilor și avioanelor de război care lovesc clădiri civile, drumuri și poduri, ceea ce provoacă decese în rândul civililor.

Menționând trei persoane despre care a spus că au fost ucise în Lysychansk în cursul nopții, el a adăugat: „Nu au o țintă specifică“.

Spiritul de luptă al trupelor ucrainene din cele două orașe a rămas puternic, a declarat ofițerul. Voluntarii ajută la aprovizionarea trupelor, a spus el, „dar principalul lucru de care avem nevoie sunt luptătorii“.

Rusia a declarat recent că a vizat două depozite de muniții din estul Ucrainei și a distrus un centru de informații, într-un atac în care și-au pierdut viața 11 soldați ucraineni și 15 specialiști străini. Ucraina nu a comentat deocamdată afirmația.

Ucraina a declarat că Rusia și-a întărit, de asemenea, liniile de apărare în jurul zonelor ocupate din sudul Ucrainei, inclusiv în regiunile Kherson și Zaporizhzhia, în încercarea de a-și consolida controlul în aceste zone.

În Mariupol, un oraș din sud-estul Ucrainei care a căzut în mâinile rușilor după săptămâni de bombardamente asidue, imaginile postate pe rețelele de socializare arată camioane rusești parcate în centrul orașului, transmițând știri ale televiziunii naționale ce promovează narațiunea falsă a Kremlinului că Rusia apără Ucraina de fasciștii ce conduc guvernul de la Kiev.

Intensificarea atacului din estul Ucrainei costă mult Moscova, care a pierdut mii de soldați de când și-a început invazia, pe 24 februarie, potrivit serviciilor de informații ucrainene și oficialilor occidentali.

SUA au estimat că Rusia a pierdut, de asemenea, aproximativ 1.000 de tancuri, 350 de piese de artilerie, 50 de elicoptere și trei duzini de avioane de vânătoare, a declarat reporterilor un înalt oficial din domeniul apărării.

Statul Major General al Ucrainei a estimat pierderi mai mari pentru Rusia la aceleași categorii.

În Rusia, oficialii au luat măsuri suplimentare pentru a susține economia în declin. Banca centrală a Rusiei a redus rata dobânzii pentru a treia oară de la începutul lunii aprilie, până la 11%, de la 14%.

Banca Rusiei a inversat în mare măsură dublarea acestei rate care a avut loc după invazia Ucrainei, o măsură menită să susțină o rublă cu devalorizare rapidă și să limiteze o creștere bruscă a inflației pe măsură ce importurile deveneau mai costisitoare.

De atunci, moneda și sistemul financiar al țării s-au stabilizat, întrucât profitul Rusiei din exporturile de petrol și gaze a crescut datorită majorării prețurilor. Însă perspectivele pentru economie sunt sumbre, sancțiunile occidentale limitând capacitatea Rusiei de a importa bunurile necesare.

Putin a declarat de curând că izolarea Rusiei este imposibilă și că cei care încearcă să facă acest lucru „își vor face mai mult rău lor înșiși“, într-un discurs adresat membrilor Forumului Economic Eurasiatic.

„Țările occidentale au impresia că orice persona non grata care are propriul său punct de vedere și este gata să îl apere poate fi eliminată din economia mondială, din politică, din cultură și din sport. În realitate, acest lucru este o aberație“, a precizat el.

La Davos, cancelarul Germaniei a declarat că Rusia nu va câștiga războiul.

Cucerirea întregii Ucraine este acum chiar mai puțin posibilă decât la începutul războiului, a afirmat Olaf Scholz într-un discurs rostit la întrunirea din Elveția.

„Obiectivul nostru este foarte clar: Putin nu trebuie să câștige războiul“, a explicat Scholz. „Și sunt sigur de acest lucru: el nu va câștiga“.

Traducere și adaptare
Tribuna.US