Generația sociopată

Duminică trecută, o altă hoardă de tineri s-a năpustit asupra unei alte victime. De data aceasta, ținta a fost un magazin de falafel din Philadelphia deținut de evrei israelieni. Conform modus operandi-ului obișnuit, o gloată a ajuns la localul numit “Goldie” și a început să strige: “Goldie, Goldie, nu te poți ascunde. Te acuzăm de genocid”.

Nimic nu demonstrează mai bine dorința de pace decât sute de animale turbate care înconjoară un magazin de falafel. O gloată care atacă afaceri pentru că sunt deținute de evrei? Mi se pare că am mai văzut asta.

Potrivit The New York Post, guvernatorul statului Pennsylvania, Josh Shapiro, a postat în replică: „În această seară, în Philly, am asistat la un act flagrant de antisemitism – nu la un protest pașnic. Un restaurant a fost luat drept țintă și atacat de mulțime pentru că proprietarul său este evreu și israelian. Această ură și intoleranță amintește de o perioadă întunecată din istorie”.

Lumea, deși poate prea puțin și prea târziu, începe să înțeleagă cine sunt cu adevărat acești protestatari. Reprezentanta Pramila Jayapal (D-Wash.), în timpul unui interviu recent cu Dana Bash, a minimalizat în esență violarea femeilor israeliene de către teroriștii Hamas. Nimeni altul decât Joe Scarborough și Mika Brzezinski de la MSNBC au tratat ideile ei cu dezgust.

Până și Sfânta Greta cea binecuvântată a ghețarilor care se topesc este demascată. Just the News notează că Thunberg își pierde sprijinul în mișcarea pentru climă din cauza poziției sale pro-palestiniene. Thunberg a postat în repetate rânduri fotografii în care apare ținând pancarte de susținere a „Palestinei” și participând la proteste. De asemenea, ea a solicitat donații pentru organizații suspecte, cum ar fi Medical Aid for Palestinians, care a fost acuzată în trecut de utilizarea abuzivă a fondurilor și de difuzarea de videoclipuri realizate de David Duke, dintre toți oamenii.

Organizația lui Thunberg, Fridays for Future, are o lungă istorie de sentimente anti-israeliene. De asemenea, ea a postat și apoi a șters rapid o fotografie în care ea și câțiva prieteni țineau pancarte pro-Palestina și climă cu o caracatiță de pluș albastră în fundal. Caracatița a fost un simbol folosit în propaganda nazistă pentru a-i ataca pe evrei și a-i acuza că intenționează să domine lumea.

Citește și Tot ce trebuie să știi despre ideologia genocidară a Hamas. Ce prevedere Carta Hamas

India Today a relatat povestea, menționând că atunci când Thunberg a fost certată pentru postarea respectivă, aceasta a declarat: „Am aflat că animalul împăiat prezentat în postarea mea anterioară poate fi interpretat ca un simbol al antisemitismului, lucru de care nu eram deloc conștientă. Jucăria din imagine este un instrument folosit adesea de persoanele autiste ca modalitate de comunicare a sentimentelor”.

Să nu ne mai gândim că acești studenți și antisemiții care îi însoțesc sunt tineri rătăciți sau că “de la râu la mare” sau apelurile la intifada nu sunt literale, ci figurative. Oricine lasă aceste cuvinte să curgă de pe buzele sale simpatizează cu hoardele, încearcă să joace direct la mijloc pentru a-și proteja interesele sau este atât de neghiob și de nevolnic încât, pentru propria lor siguranță, nu ar trebui să i se permită să își taie mâncarea.

Acești protestatari, universitari sau nu, nu pot pretinde că nu cunosc brutalitatea atacului din 7 octombrie. Chiar și acum, aproape două luni mai târziu, continuă să apară noi rapoarte. Ieri, Yoni Saadon, care a fost martor la atacul de la Festivalul de muzică Supernova, a declarat pentru ediția de duminică a cotidianului britanic Times:

„Ea a căzut la pământ, împușcată în cap. I-am tras trupul peste mine și m-am uns cu sângele ei, ca să pară că sunt și eu mort. Nu-i voi uita niciodată chipul. În fiecare noapte mă trezesc în fața ei și îi cer scuze, spunându-i “Îmi pare rău”. Am văzut această femeie frumoasă cu chip de înger și opt sau zece luptători care o băteau și o violau. Ea striga: “Opriți-vă – deja voi muri oricum din cauza a ceea ce faceți, ucideți-mă!”. Când au terminat, râdeau și ultimul a împușcat-o în cap.

Mă tot gândeam că ar fi putut fi una dintre fiicele mele. Sau sora mea – îi cumpărasem un bilet, dar în ultimul moment nu a putut veni. Prinseră o tânără lângă o mașină și ea se împotrivea, nu le permitea să o dezbrace. Au aruncat-o la pământ, iar unul dintre teroriști a luat o lopată și a decapitat-o, iar capul ei s-a rostogolit pe pământ. Văd și acel cap”.

Acești protestatari au crescut sau s-au obișnuit să trăiască într-o bulă în care nevoile lor sunt întotdeauna satisfăcute și capriciile lor sunt întotdeauna satisfăcute. Iar dacă aceste cerințe nu sunt satisfăcute suficient de repede, un acces de furie sau o izbucnire vor asigura respectarea lor. Oricum ar fi, ei știu ce spun și ce înseamnă acele cuvinte și nu le pasă.

Endorfina din activism, superioritatea și ura sunt prea mari pentru ca ei să reziste. Și, ca toți fasciștii, își îmbracă răul în ceea ce ei cred că este o retorică eroică. În realitate, nu le pasă de nimeni în afară de ei înșiși. Ei sunt nepoții ideologici ai Cămășilor Brune. Cu timpul, ajutați și încurajați de actualele noastre sisteme judiciare și educaționale, vor deveni nepoții ideologici ai Gestapo-ului.

Tribuna.US