HomeLibertate Religioasă

În ciuda atacurilor, Primul Amendament – și apărătorii săi – continuă să reziste

În ciuda atacurilor, Primul Amendament – și apărătorii săi – continuă să reziste

Depravarea Partidului Democrat, a Stângii americane și a mass-mediei
Opinie: Apărarea Constituției – Limitarea autorității federale
Mike Huckabee: Trump, „cel mai mare dușman al său”

Fostul Poet Laureat al Statelor Unite, Robert Frost, este adeseori citat ca autor al frazei: „Jumătate din populația lumii este compusă din oameni care au ceva de spus și nu pot spune, iar cealaltă jumătate nu are nimic de spus, dar continuă să o spună“.

Indiferent dacă Frost a rostit sau nu aceste cuvinte, ele nu au fost niciodată mai reprezentative ca acum pentru situația din America, analizează Lathan Watts pentru ADF.

Creștinii, oamenii cu alte convingeri religioase și chiar cei fără o credință anume dar care încă aderă la vechile concepte de moralitate se regăsesc adesea în acea categorie enunțată de Frost care are ceva de spus, dar nu i se permite.

În același timp, cei care nu susțin nimic anume oscilează în funcție de vânturile mereu schimbătoare ale relativismului, ale semnalizării virtuții și ale toleranței false, căutând să-i reducă la tăcere pe cei care li s-ar putea împotrivi strigându-și „adevărul lor“.

Numeroși academicieni și avocați proeminenți, inclusiv Kristen Waggoner, consilier general al Alliance Defending Freedom au fost victime ale hărțuirii în semn de protest și chiar mai rău, în universitățile din țara noastră.

Cândva mari bastioane ale filozofiei, retoricii și ale nobilei căutări a adevărului, universitățile de astăzi seamănă mai mult cu centrele de reeducare în care îndoctrinarea în viziunea mioapă a lumii moderne necesită spații sigure și avertismente declanșatoare pentru a-i „proteja“ pe studenți de orice idee care i-ar putea provoca sau face să se simtă inconfortabil.

Începând din campusurile universitare, până în sălile Congresului și la multe marșuri de protest între ele, ni se spune că, în fața oricărei microagresiuni sau nedreptăți percepute care este momentan la modă, „tăcerea este violență“. Dacă exprimați un punct de vedere opus, atunci „discursul este violență“.

Și dacă toate sloganele și intimidările nu au ca rezultat capitularea completă în fața cererilor nemulțumiților, revolta este justificată, deoarece „violența este o formă de discurs“.

Această inversiune morală nu este ceva nou pentru America; este o caracteristică a fragilității umane. În jurnalul său din 1772, John Adams menționa:

„Vedem în fiecare zi că Imaginația noastră este atât de puternică, iar Rațiunea noastră atât de slabă, Atracția Bogăției și a Puterii este atât de Mare, iar Credința în pedepsele viitoare atât de slabă, încât Oamenii găsesc Căi de a se convinge pe ei înșiși să creadă orice Absurditate, să se supună oricărei Prostituții, decât să renunțe la Dorințele și Pasiunile lor. Rațiunea lor devine în cele din urmă un Avocat elocvent pentru Pasiunile lor și se conving singuri că negrul este alb, că Viciul este Virtute, că Nebunia este Înțelepciune și Eternitatea doar o Clipă“.

Totuși, chiar și în situația actualului val totalitar, cei aflați în dezacord cu ortodoxia culturală au motive de speranță. Nu totul este pierdut.

Conceptul Părinților noștri fondatori

Din fericire, unele dintre cele mai strălucite minți ale generației lor au construit o citadelă pentru libertatea individuală de gândire, de expresie și de acțiune. Realizând că opinia nepopulară este cea care are cea mai mare nevoie de protecție, au construit bariere împotriva constrângerii în Primul Amendament al Constituției noastre.

Părinții noștri fondatori au prevăzut că o simplă majoritate numerică ar putea călca în picioare drepturile celor din minoritate. Prin urmare, au creat, așa cum a spus Benjamin Franklin, „o republică, dacă o puteți menține“.

Dacă vrem să menținem această republică, libertatea religioasă și libertatea de exprimare sunt esențiale. Împreună, aceste două principii formează cel mai eficient bastion juridic împotriva sinistrului val al dominației gloatelor.

Istoricul englez Lord Acton a realizat acest uriaș salt înainte pentru omenire, declarând în 1877:

„Această mare idee politică, care consacră libertatea și o închină lui Dumnezeu, care îi învață pe oameni să prețuiască libertățile altora ca pe ale lor proprii și să le apere din dragoste pentru dreptate și caritate, mai degrabă decât ca pe o revendicare a unui drept, a fost sufletul a ceea ce este măreț și bun în progresul ultimilor două sute de ani“.

Fondatorii noștri erau extrem de conștienți de lecțiile istoriei că libertatea și moralitatea sunt indisolubil legate. Ei au consacrat libertatea religioasă în primele două clauze ale Primului Amendament pentru a proteja rolul religiei într-o societate civilă liberă.

Dacă există libertate, dar nu și moralitate, iar fiecare om este liber să facă ceea ce este corect în ochii lui, cei puternici îi vor oprima inevitabil pe cei slabi. Rolul religiei este de a limita natura decăzută a omenirii.

La mulți ani după ce Constituția a fost ratificată, John Adams a scris: „Constituția noastră a fost creată doar pentru un popor moral și religios. Este total inadecvată pentru guvernarea oricărui alt tip de popor“.

Libertatea de exprimare asigură stabilirea acelei baze comune de moralitate împărtășită de mai multe credințe, atunci când fiecăreia i se acordă accesul pe piața ideilor.

Atunci când oamenii religioși sunt liberi nu numai să își exprime convingerile, ci și să își practice liber religia, săracii și cei oprimați sunt ajutați, cei flămânzi sunt hrăniți, bolnavii și cei singuri sunt alinați, iar mamele disperate și copiii lor nenăscuți sunt salvați de minciuna că o viață trebuie întotdeauna sacrificată pentru a o păstra pe alta. Ei vor cunoaște adevărul și adevărul îi va face liberi.

Citește și Antrenorul concediat pentru că s-a rugat pe teren celebrează victoria obținută la Curtea Supremă SUA

Trebuie să continuăm să luptăm pentru viitorul Americii

Uneori, ar putea părea obositor faptul că trebuie să continuăm să apărăm în instanță aceste principii pentru a le reaminti celor ce dețin puterea de obligațiile pe care le au față de cei pe care îi servesc, dar, așa cum a avertizat Ronald Reagan,

„Libertatea este un lucru fragil și posibila ei dispariție nu este niciodată la mai mult de o generație distanță. Nu ne aparține cu drept de moștenire; trebuie să luptăm pentru ea și fiecare generație trebuie să o apere în mod constant“.

Așa că noi continuăm să luptăm și, prin harul lui Dumnezeu, câștigăm. Luați în considerare progresele extraordinare pe care apărătorii libertății religioase și ai libertății de exprimare le-au făcut la Curtea Supremă într-un singur caz din acest an:

Kennedy vs. Bremerton School District, în care Instanța a hotărât că antrenorul de fotbal care a îngenunchiat și s-a rugat pe terenul de sport este protejat atât de clauza libertății de exprimare, cât și de clauza libertății de practicare a religiei și nu face obiectul clauzei de instituire a unei religii.

Formulând opinia majorității în cazul Kennedy, judecătorul Gorsuch a spus despre clauzele de liberă exprimare și de practicare a religiei:

„Aceste clauze funcționează în tandem. Când clauza de liberă practică protejează acțiunile religioase, indiferent dacă se utilizează sau nu comunicarea, clauza de liberă exprimare oferă o protecție adițională pentru activitățile religioase expresive.

Faptul că Primul Amendament protejează în mod dublu discursul religios nu este întâmplător. Este o consecință naturală a neîncrederii autorilor săi în încercările guvernului de a reglementa religia și de a suprima disidența“.

Nu poate exista o descriere mai bună a intenției și a importanței Primului nostru Amendament și nici o chemare mai înaltă pentru un avocat american decât protejarea acestuia.

În discursul său din 1984 privind Starea Uniunii, Reagan a spus: „Recunosc că trebuie să fim precauți atunci când afirmăm că Dumnezeu este de partea noastră, dar cred că este corect să continuăm să ne întrebăm dacă noi suntem de partea Lui“.

Aceia dintre noi care avem norocul de a servi în prima linie a conflictului constituțional și cultural considerăm legea și profesia noastră drept o oportunitate de a ajuta la restabilirea ordinii divine în haosul care a început sub un copac din Eden.

Nu trebuie să dăm greș.

Încrederea noastră în victorie și speranța noastră în viitorul Americii este întărită atunci când suntem de partea lui Dumnezeu și a Constituției. Fie ca întotdeauna să rămânem în această poziție.

Alliance Defending Freedom este o organizație nonprofit creștin-conservatoare americană, care de mai bine de 25 de ani luptă pentru libertatea religioasă, apărarea sanctității vieții și protejarea căsătoriei și familiei.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0