HomeActualități Americane

Independenții, motivul pentru care tsunamiul roșu nu s-a întâmplat

Independenții, motivul pentru care tsunamiul roșu nu s-a întâmplat

Alegerile de la jumătatea mandatului prezic cu greu rezultatul alegerilor prezidențiale care le vor urma, analizează William A. Galston pentru WSJ.

Alegerile de la jumătatea mandatului prezic cu greu rezultatul alegerilor prezidențiale care le vor urma, analizează William A. Galston pentru WSJ.

Ronald Reagan, Bill Clinton și Barack Obama au înregistrat pierderi semnificative la alegerile de la jumătatea mandatului, cu toate acestea au obținut realegerea – chiar cu 18 puncte diferență, în cazul lui Reagan.

Însă alegerile midterm dezvăluie totuși schimbări în electorat care remodelează terenul competiției politice. După cum am subliniat recent, scrutinul din 2022 sugerează clar că, în viitorul apropiat, democrații vor trebui să obțină majorități în Colegiul Electoral fără Florida, Ohio sau Texas.

Există, de asemenea, semne că vor trebui să se străduiască mai tare pentru a-și menține supermajoritățile date de alegătorii hispanici, afro-americani și asiatici pe care s-au bazat pentru a contrabalansa avantajul deținut de republicani în segmentul alegătorilor albi fără studii superioare.

Erodarea susținerii pentru democrați în rândul hispanicilor și afro-americanilor mai tineri sugerează că realizările din trecut ale democraților pentru aceste grupuri nu mai produc rezultate electorale la fel de puternice, ceea ce înseamnă că pentru a atrage aceste grupuri partidul trebuie să se orienteze spre noi măsuri.

Deși este prea devreme pentru a stabili cu exactitate cauza declinului democraților în blocul electoral asiatic, experiența sugerează că perceperea unei slăbiciuni a lor în domeniul infracționalității și ambivalența privind admiterea în funcție de merit la anumite licee și universități erodează poziția partidului în acest grup demografic cu expansiune rapidă.

Există semnale de alarmă și pentru republicani, care au avut o performanță extrem de slabă. Conservatorii cu principii ferme s-au descurcat bine, dar majoritatea candidaților la poziția de senator sau guvernator în state cu o competiție strânsă, susținuți de Donald Trump, au pierdut.

Alegătorii care au făcut diferența au considerat pozițiile acestor candidați în aspecte cheie ca fiind extreme și au fost interesați mai mult de rezolvarea problemelor actuale decât de revizia alegerilor prezidențiale din 2020.

Rezultatele alegerilor din acest an nu s-au conformat așteptărilor. Se spune că alegerile Midterm sunt referendumuri asupra președintelui în exercițiu. Dar 2022 s-a dovedit a fi un referendum nu doar asupra unei persoane, ci asupra a  trei – Joe Biden, Donald Trump și Curtea Supremă.

Deși toate trei au pierdut, oprobiul public față de republicanii lui Trump și decizia Dobbs, care a anulat Roe vs. Wade, a atenuat efectele nemulțumirii poporului în ceea ce privește performanța lui Biden în domeniul inflației, infracționalității și imigrației.

Din 1992, când fraza lui James Carville „e vorba de economie, nepriceputule“ a devenit sloganul campaniei electorale a lui Clinton și un element nelipsit din analizele politice, experții au presupus că nemulțumirea pe plan economic înseamnă sfârșitul partidului în funcție.

Dacă alegerile din 2022 ar fi mers rău pentru democrați, o facțiune ar fi fost gata să susțină că focusul campaniei electorale a partidului pe avort și amenințările la adresa democrației a fost o greșeală strategică.

În schimb, ni s-a reamintit o zicală mult mai veche decât cea a lui Carville: Omul nu trăiește doar cu pâine. Atunci când alegătorii sunt interesați de mai multe aspecte, poate fi o practică politică sănătoasă să treci la atac acolo unde ești puternic și să rămâi în poziție de apărare în punctele slabe.

Citește și MIDTERMS 2022 | Republicanii care au promovat un mesaj pro-viață au câștigat – ezitanții au pierdut

Deși aproximativ o treime din electorat se identifică acum drept independent, politologii au constatat că majoritatea acestor alegători înclină spre unul dintre partidele majore, iar comportamentul lor este în mare parte același cu cel al alegătorilor care se identifică drept democrați sau republicani.

Dar anul acesta, independenții au acționat diferit și s-au opus în număr mare republicanilor susținuți de Trump. În Georgia, de exemplu, guvernatorul republican Brian Kemp a obținut 49% din voturile independenților în campania sa de succes pentru un nou mandat, în timp ce Herschel Walker a primit doar 42% în primul tur de scrutin al campaniei sale împotriva senatorului democrat în funcție, Raphael Warnock.

În Ohio, candidatul republican pentru Senat J.D. Vance a împărțit voturile independenților cu Tim Ryan, în timp ce guvernatorul republican Mike DeWine a câștigat cu o diferență de 25 de puncte.

La nivel național, preferințele independenților explică în mare măsură performanța mediocră a republicanilor în alegerile din 2022. În 2006, când democrații au recâștigat Camera după 12 ani ca partid minoritar, au obținut un avantaj de 18 puncte în rândul independenților.

În 2010, republicanii au preluat din nou controlul, cu 19 puncte diferență în rândul independenților. În 2014, republicanii și-au extins majoritatea în Cameră, câștigând în același timp 54% din voturile independenților.

În 2018, democrații au răsturnat balanța, tot cu același procent de 54%. În toate cazurile menționate mai sus, independenții s-au întors în număr mare împotriva partidului președintelui în exercițiu.

Anul acesta însă, democrații au ieșit învingători în rândul independenților, conducând cu 2 puncte în sondajele la ieșirea de la urne și cu 3 puncte în sondajul AP VoteCast, chiar dacă independenții nu au fost încântați de prestația lui Biden ca președinte.

Opoziția lor față de candidații republicani ai lui Trump și față de decizia privind avortul a fost suficient de puternică pentru a neutraliza susținerea lor tradițională pentru partidul de opoziție la alegerile de la jumătatea mandatului, oferindu-le republicanilor doar o majoritate fragilă în Camera Reprezentanților și lăsându-i în minoritate în Senat.

Rezultatele alegerilor din 2022 reprezintă o lecție pentru ambele partide politice: În ciuda intensificării polarizării partizane din ultimele două decenii, încă există alegători ce oscilează și aceștia sunt atenți la candidații selectați de partid și subiectele pe care le abordează.

Mobilizarea bazei fidele este necesară, dar nu suficientă; convingerea alegătorilor care văd punctele forte și punctele slabe ale fiecărei tabere este esențială.

Politica noastră s-ar îmbunătăți dacă ambele partide și-ar da silința să atragă o gamă mai largă de alegători.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0