Într-o declarație făcută recent despre un caz care nu are legătură cu căsătoria între persoane de același sex, judecătorul Samuel Alito, de la Curtea
Într-o declarație făcută recent despre un caz care nu are legătură cu căsătoria între persoane de același sex, judecătorul Samuel Alito, de la Curtea Supremă a SUA, și-a exprimat îngrijorarea. El a subliniat impactul legalizării căsătoriilor între persoane de același sex asupra „societății”.
Cazul de bază a implicat un proces de discriminare la locul de muncă intentat de o gardiană lesbiană, proces pe care aceasta l-a câștigat. Marți, Curtea Supremă a Statelor Unite a refuzat să judece un apel depus de Departamentul penitenciarelor din Missouri privind o parte din procesul de selecție a juraților.
Judecătorul conservator a fost de acord cu instanța care a respins cererea de certiorari, invocând motive tehnice care au complicat cazul. Cu toate acestea, el a profitat de ocazie pentru a-și oferi punctul de vedere cu privire la modul în care „drepturile LGBTQ” se intersectează cu convingerile religioase.
Alito a scris, oferind un rezumat generalizat al cazului:
„În acest caz, instanța inferioară a motivat că o persoană care încă mai are opinii religioase tradiționale cu privire la chestiuni de moralitate sexuală este prezumtiv nepotrivită pentru a face parte dintr-un juriu într-un caz care implică o parte care este lesbiană”.
Alito susține că acest caz demonstrează că a prevăzut cu exactitate consecințele antireligioase ale hotărârii istorice a Curții Supreme care legalizează căsătoriile între persoane de același sex.
„Această hotărâre exemplifică pericolul pe care l-am anticipat în Obergefell vs Hodges, și anume că americanii care nu își ascund adeziunea la convingerile religioase tradiționale cu privire la comportamentul homosexual vor fi “etichetați ca bigoți și tratați ca atare” de către guvern”, se arată în declarația sa.
Citește și Se pregătește Guvernul României să adopte „căsătoriile” și „familia” gay în luna iunie?
„Opinia Curții în acel caz a arătat clar că decizia nu ar trebui să fie folosită în acest fel, dar mă tem că acest avertisment nu este luat în seamă de societatea noastră”.
Jean Finney a câștigat atât la nivelul curții districtuale, cât și la cel al curții de apel din Missouri. Ea a dovedit că angajatorii ei au creat „un mediu de lucru ostil” și au discriminat-o „pe criterii de sex”.
Una dintre problemele centrale ale cazului a fost orientarea sexuală a lui Finney ca lesbiană. Prin urmare, avocatul ei a pus întrebări potențialilor jurați cu privire la faptul dacă educația lor religioasă condamna homosexualitatea ca fiind un „păcat”.
Alito atrage atenția că întrebările puse de avocatul lui Finney au amestecat două probleme distincte: dacă potențialii jurați credeau că comportamentul homosexual este păcătos și dacă credeau că homosexualilor și lesbienelor ar trebui să li se refuze drepturile legale de care se bucură ceilalți.
Totuși, întrebările au fost permise și au fost puse.
Avocatul lui Finney a cerut excluderea a trei jurați. Judecătorul a explicat decizia ca fiind „de partea prudenței” și a aprobat juriul. În plus, judecătorul a remarcat în dictare că niciunul dintre creștini nu și-a exprimat de fapt prejudecata împotriva lui Finney. De fapt, ei au indicat contrariul. Cu toate acestea, instanța a observat că existau suficienți jurați disponibili.
După ce Finney a câștigat, Departamentul Instituțiilor Penitenciare a solicitat un nou proces. Moțiunea a fost respinsă. În apel, guvernul a susținut că cei trei jurați „au fost eliminați în mod nejustificat pe baza religiei lor”.
Tribuna.US
COMMENTS