Ken Starr: Noile provocări subminează libertatea religioasă din America

Proeminentul expert juridic Ken Starr, cunoscut mai ales pentru faptul că a fost procurorul independent ce l-a investigat pe fostul președinte Bill Clinton în anii 1990, a scris o carte în care avertizează că ostilitatea crescândă a societății față de religie și pandemia de coronavirus au creat noi provocări pentru prima libertate conferită de Constituția Americii. 

Cea mai recentă carte a lui Starr, Libertatea religioasă în criză: Exercitarea credinței tale într-o epocă de incertitudine, a fost lansată de curând. Aceasta examinează istoria jurisprudenței libertății religioase din Statele Unite și analizează posibilele amenințări viitoare la Primul Amendament, informează ChristianPost.

Într-un interviu acordat publicației Post, autorul în vârstă de 74 de ani a spus că a fost motivat să scrie cartea de restricțiile asupra închinării religioase din timpul pandemiei, despre care discută în prima parte.

„Pandemia și debutul pandemiei au creat un nou set de provocări și am fost îndemnat să scriu o carte care era de fapt în inima mea de 40 de ani“, a spus el.

„Vedem acum că guvernul are o putere enormă, chiar și la nivel de stat și local“, a adăugat el.

Citește și Tot mai multe dovezi că există un atac la adresa creștinilor din SUA

„Guvernul are puterea de a face bine, dar are și puterea de a încălca libertățile noastre fundamentale. Prin urmare, pandemia a oferit ocazia de a face un pas înapoi și a reflecta asupra culturii noastre a libertății și de a oferi credincioșilor un mecanism prin care să-și înțeleagă libertățile și să și le susțină“.

Starr, fost președinte al instituției de învățământ superior Baptist Baylor University din Texas, a spus că a conceput această carte pentru a oferi „fiecărui american o bază privind principiile fundamentale ale libertății religioase“.

„Sper că părinții și bunicii vor considera potrivit să-și îndrume copiii și nepoții să citească și să înțeleagă aceste principii mărețe, care trebuie transmise generației ce se ridică“, a spus el.

Deși Starr a recunoscut că ostilitatea față de libertatea religioasă există de mulți ani, el a explicat că „cultura s-a schimbat destul de semnificativ în ultimii ani“.

El a avertizat că „în multe locuri“, religia este privită ca „o influență negativă asupra societății“ și este acuzată „în termeni generali“ că servește drept „mască a discriminării“ ce provoacă rău altora.

„Trebuie să putem înțelege acea narațiune și să o contracarăm cu ceea ce cred că este adevărul privind devotamentul religios, în special în comunitatea creștină – că Biserica este o sursă enormă a binelui, în felul în care societatea definește binele“, a adăugat el.

Starr a citat Legea egalității, o legislație cuprinzătoare promovată de democrați ca o măsură necesară pentru a include în lege protecțiile împotriva discriminării persoanelor LGBT, ca una dintre cele mai grave amenințări la adresa libertății religioase.

„Ar fi dezastruos, deoarece, prin prevederile sale, ar împiedica invocarea Legii privind restaurarea libertății religioase“, a declarat Starr pentru CP.

„Scopul fundamental al … Legii privind Restaurarea Libertății Religioase [din 1993] a fost de a proteja libertatea de conștiință și credință. Legea propusă, prin ceea ce conține, dacă ar fi adoptată, ar eradica acest lucru“.

Starr a continuat spunând că Legea Egalității stârnește „îngrijorări profunde cu privire la constituționalitatea sa legat de Primul Amendament“.

Citește și Agnosticii, evreii ortodocși, catolicii și evanghelicii sunt cu toții de acord: „Legea Egalității“ este periculoasă pentru drepturile omului

„Dar vor fi ani lungi de procese pe tema asta, așa că trebuie să păstrăm aceste mecanisme istorice, cum ar fi filibusterul, pentru a ne proteja în esență de o majoritate simplă – o majoritate la mică diferență – dar totuși o majoritate“, a argumentat el.

Legea Egalității a fost adoptată la începutul acestui an de Camera Reprezentanților condusă de democrați, cu voturi date în mare parte de partid. Dar încă nu a avut loc votul din Senat, unde democrații au o majoritate strânsă de 50-50, vicepreședintele Kamala Harris dându-și votul cheie în favoarea democraților.

Pentru a adopta Legea Egalității ar trebui abolită regula filibusterului, care impune majorității proiectelor de lege din Senat să obțină 60 de voturi în loc de o simplă majoritate. Deocamdată, democraților le lipsesc voturile necesare pentru abolirea filibusterului sau adoptarea Legii egalității cu o majoritate simplă.

În ceea ce privește poziția administrației Biden cu privire la libertatea religioasă, Starr a susținut că „semnele nu sunt promițătoare“ până în prezent.

Citește și Domnule Președinte, Legea Egalității sfidează principiile Bisericii din care faceți parte | Opinie

Starr și-a exprimat îngrijorarea în special legat de „efortul de eradicare a libertății de conștiință, de a spune celor cu obiecții de conștiință: ‘Nu ne pasă ce credeți. Vrem să ne atingem scopurile sociale și pur și simplu vă vom ignora îngrijorările bazate pe credință.’“

În carte, Starr l-a menționat pe Jack Phillips, brutarul din Colorado care s-a trezit în repetate rânduri în instanță pentru că a refuzat să facă prăjituri pentru nunți între persoane de același sex și tranziții de gen, datorită convingerilor sale religioase, ca exemplu de persoană cu obiecții de conștiință.

El a declarat pentru CP că „atacul asupra credinței și practicii religioase“, care include tratamentul nefavorabil aplicat lui Phillips, „reprezintă o schimbare de atitudine în cultură“.

„Din punct de vedere istoric, americanii au înțeles și au apreciat libertatea de conștiință și au fost alături de dizidenți și dreptul la dizidență“, a asigurat el. „Lucrul acesta face parte din moștenirea noastră constituțională. Dar acea moștenire este contestată acum de cei care au obiective sociale și sunt foarte agresivi în efortul lor de a-și atinge aceste obiective.“

Starr se consolează cu faptul că Instanța Supremă a SUA a „articulat șase mari principii în favoarea libertății religioase, iar aceste principii au fost pronunțate în ultima jumătate de secol“.

Citește și Curtea de Apel SUA asigură o victorie majoră pentru libertatea religioasă și de exprimare

„Mai precis, în urmă cu 40 de ani, Curtea Supremă a emis o opinie revoluționară într-un caz, permițând grupurilor creștine din campusurile universitare să aibă aceleași drepturi de a se întâlni ca grupurile seculare“, a spus el, referindu-se la cazul Curții Supreme din 1981, Widmar v. Vincent.

În cazul respectiv, instanța superioară a națiunii a decis că politica Universității din Missouri, care nu permitea reuniunile religioase în campus, era neconstituțională.

„Și pe parcursul acestor patru decenii, pe măsură ce cultura s-a schimbat, Curtea Supremă a rămas fermă pe poziție în sprijinul acestor principii mărețe“, a subliniat el.

Cel mai recent, în 2019, Curtea Supremă a decis că prezența unei cruci în onoarea soldaților căzuți la datorie, aflată pe terenurile publice din Bladensburg, Maryland, nu a încălcat Establishment Clause a Constituției.

În 2018, Curtea Supremă a decis în favoarea lui Phillips, hotărând că statul Colorado fusese prea ostil cu brutarul când l-a penalizat pentru încălcarea unei legi statele împotriva discriminării, prin refuzul de a face un tort de nuntă pentru persoane de același sex.

Tribuna.US