Opinie: Modificarea componenței Curții Supreme SUA este un joc periculos

Opinie: Modificarea componenței Curții Supreme SUA este un joc periculos

Procesul de intimidare a început. Președintele Biden a anunțat recent formarea unei comisii pentru reforma Curții Supreme SUA, iar democrații din Cameră și Senat au reacționat apoi, vestind că urmează să apară un proiect de lege pentru adăugarea a patru judecători la Înalta Curte.

Acestea reprezintă o evoluție periculoasă. Chiar dacă nu se reușește modificarea Curții Supreme în cele din urmă, efortul de a o intimida va avea consecințe grave, analizează WallStreetJournal.

Progresiștii au folosit de multă vreme amenințări pentru a face presiuni asupra Curții Supreme să renunțe la Constituție. În 1906, aliații președintelui Theodore Roosevelt au sugerat că instanța nu ar trebui să respingă extinderea Interstate Commerce Act.

Potrivit colegului meu Thomas Merrill, „amenințarea implicită“ includea posibilitatea „de a elimina competența Curții pe problemele ICC sau de a crea o instanță specializată“.

Astfel de amenințări au devenit în curând o practică obișnuită. În 1909, comisarul Charles Prouty i-a avertizat pe judecători că, dacă vor pune la îndoială autoritatea ICC, aceștia vor avea parte de un protest popular care „nu se va opri până când Constituția însăși nu va fi modificată atât de mult încât să permită oamenilor să se ocupe în mod corespunzător de acești funcționari publici“.

În 1912, candidând la președinție din partea Partidului Progresist, Roosevelt a folosit ca platformă revocarea judecătorilor recalcitranți și a deciziilor. Președintele Franklin D. Roosevelt a mers și mai departe și a vrut legislație prin care să modifice componența Curții Supreme.

Citește și Biden lansează Comisia pentru „reforma Curții Supreme“ 

Progresiștii nu au trebuit niciodată să-și pună în practică amenințările pentru a obține ceea ce doreau. Tot ce aveau de făcut era să încurajeze judecătorii să ia în considerare avantajele „cumpătării“ judiciare și „deferenței“ față de ramurile politice.

Demoralizați prin hărțuire, unii judecători ai Curții Supreme și-au pierdut curajul. Înfrânându-se de la răsturnarea legislației populare, au crezut că pot „salva Curtea“.

În cazul NFIB v. Sebelius din 2012 , judecătorul șef John Roberts a recunoscut „reticența înaltei curți de a invalida acțiunile liderilor aleși ai națiunii“. Părea că a dus atât de departe această „reticență“, până la a rescrie un statut neconstituțional, pentru ca instanța să nu provoace mânia progresiștilor.

Însă faptul că a dat înapoi a încurajat opinia că instanța este supusă presiunii politice. Îndepărtându-se de datoria lor de a respecta legea, judecătorii invită la mai multă intimidare.

Juriștii au datoria de a-și exercita propria judecată independentă pentru a spune care este legea. Prin urmare, aceștia nu se pot abține de la anularea unui act neconstituțional datorită anxietăților lor pentru soarta instanței.

A face așa este un lucru la fel de rău ca și a trece dincolo de ce zice legea pentru a anula un statut. Atât abținerea, cât și excesul de zel, i-ar abate de la datoria lor.

Chiar dacă și-ar putea salva instituția făcând astfel de lucruri, ce rost are să salvezi instanța cu prețul legii? Și în ce sens ar fi salvată instanța? Un tribunal corupt de frică nu prea are valoare.

Judecătorii își pot păstra reputația de integritate numai îndeplinindu-și sarcina de a judeca independent. Acesta este singurul mod de a păstra idealul și realitatea unei instanțe independente.

Citește și Democrații propun o legislație prin care să se adauge încă 4 judecători la Curtea Supremă SUA

În acest moment, după mai bine de un secol de amenințări progresiste, judecătorii s-au îndepărtat de o mare parte a Constituției. Puteri congresionale limitate? Distruse de extinderea puterilor comerciale, fiscale și de cheltuieli. Federalism? Distrus în același mod.

Puterea legislativă conferită Congresului? Nu mai aparține acolo în totalitate, întrucât o mare parte a fost preluată de către agenții administrative. Puterea judiciară conferită instanțelor judecătorești? Și aceasta e preluată acum în mare măsură de agențiile administrative.

Juriile și alte drepturi procedurale? Din ce în ce mai irelevante, întrucât guvernul introduce acum cele mai multe proceduri executorii în cadrul agențiilor.

Dar drepturile substanțiale ale Constituției – în special cele de liberă exprimare, religie, întrunire, arme și exproprieri? Deja sunt grav erodate și vor avea de suferit în continuare cât timp există intimidare.

Amenințarea de a modifica instanța este vandalism la o scară mult mai largă decât distrugerea statutelor. Subminează datoria judiciară și independența. Distruge legitimitatea Curții Supreme și a deciziilor sale. Astfel de amenințări au distrus deja o mare parte a Constituției. Vor face praf acum și ce a mai rămas?

Orice s-ar întâmpla, judecătorii au fost avertizați: „Judecați ținând cont de politică sau vă vom politiza instanța“. Pagubele ar putea fi ireparabile. Jocul intimidării a început din nou, cu costuri profunde pentru Constituție și libertatea noastră.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0