Legalizarea poligamiei este o consecința a legalizării căsătoriilor unisex

Foto: COTTONBRO STUDIO/PEXELS

În 2015, Curtea Supremă a Statelor Unite a soluționat cu un vot de 5-4 cazul istoric Obergefell vs Hodges, legalizând căsătoria între persoane de același sex în toate cele 50 de state și în Districtul Columbia.

Judecătorul Anthony Kennedy, care a redactat opinia majoritară în această cauză, nu a părut să considere că problema poliamorului ar putea fi relevantă sau că ar putea apărea ca urmare a deciziei instanței, analizează Jonathan S. Tobin pentru The Federalist.

Săptămâna trecută, după doar opt ani, The New York Times a publicat un articol care celebra Somerville, Massachusetts, drept un paradis pentru poliamorul cu acte în regulă.

Un adevărat sanctuar pentru cadrele universitare și hipioți, suburbia din Boston a adoptat în 2020 o ordonanță care acordă drepturi de parteneriat civil persoanelor aflate în astfel de relații. Ordonanța a fost urmată, în această primăvară, de adoptarea altor două legi care „extind drepturile locuitorilor nonmonogami“, interzicând discriminarea pe baza „structurii familiale sau a relațiilor“ la angajarea în funcții publice și în poliție.

În prezent, conducerea orașului Somerville are în vedere extinderea domeniului de aplicare a acestei legi la sectorul locuințelor. Și, după cum relatează Times, „nonmonogamii“ nu mai reprezintă un fenomen neobișnuit.

Somerville este, în cuvintele unuia dintre consilierii săi municipali, „un oraș extrem de queer“. Și, după cum precizează și Times, „există o relație strânsă între cei care se identifică drept lesbiene, gay, bisexuali, trans și pansexuali și cei care practică nonmonogamia, conform mai multor studii“.

După cum subliniază și Times, poliamorul este un element obișnuit al emisiunilor populare de divertisment. Același lucru este valabil și în cazul poligamiei, care a constituit subiectul emisiunii de succes a postului HBO „Big Love“ din 2006 până în 2011, precum și al unui reality show despre o familie poligamă reală, „Sister Wives“, difuzat încă.

Fără îndoială, introducerea pe scară largă a personajelor și cuplurilor homosexuale în emisiuni TV și filme de succes a ajutat la pregătirea terenului pentru Obergefell. Susținătorii relațiilor „nonmonogame“ consideră că același proces este în curs de desfășurare pentru cauza lor.

Citește și Ce efecte a avut legalizarea căsătoriei între persoane de același sex asupra Americii

Dar, oricât de evident ar indica articolul din Times despre Somerville faptul că arbitrii opiniilor de stânga la modă sunt de acord cu această concluzie, trebuie să ne amintim că, la momentul în care a fost pronunțată hotărârea privind căsătoriile între persoane de același sex, atât opinia majorității, cât și liberalii care o aclamau, au încercat să asigure națiunea că implicațiile sale sunt limitate.

Decizia s-a bazat pe afirmația că „egalitatea“ în materie de căsătorie își avea rădăcinile în clauzele privind procesul echitabil și protecția egală prevăzute de cel de-al 14-lea Amendament la Constituție. Dreptul a două persoane de același sex la beneficiile căsătoriei recunoscute de guvern nu era, conform majorității formate din cinci judecători și a celorlalți susținători ai ilustrei opinii, mai prejos decât dreptul a două persoane de sex opus.

Din punctul lor de vedere, concepția tradițională despre căsătorie ca uniune între un bărbat și o femeie, care datează de la începuturile civilizației, era în conflict cu legea ce garantează protecție egală pentru toți. Orice obiecții față de acest principiu au fost considerate ca având la bază religia și nu legile seculare ale Statelor Unite.

Cu toate acestea, după cum a menționat președintele Curții Supreme John Roberts în opinia sa divergentă, exista o problemă.

„O mare parte din raționamentul majorității“ în favoarea căsătoriei între persoane de același sex „s-ar aplica cu aceeași forță și în cazul revendicării unui drept fundamental la căsătoria poligamă“.

De altfel, așa cum a remarcat judecătorul Samuel Alito în timpul pledoariilor orale ale acestui caz, cei care au invocat clauza privind protecția egală ca bază a recunoașterii căsătoriei între două persoane de același sex nu au putut să justifice rațional din ce motive ar putea refuza un stat eliberarea unui certificat de căsătorie pentru un cuplu format din doi bărbați și două femei.

În opinia sa, Kennedy a descris cu lux de amănunte beneficiile căsătoriei, dar a părut să considere că nicio persoană sănătoasă la cap nu ar presupune că argumentele sale s-ar aplica la orice altă uniune decât cea dintre două persoane.

Analiști precum William Saletan, de la Slate, l-au susținut, argumentând că orice efort de a afirma contrariul era o modalitate de a anula legitimitatea căsătoriei între persoane de același sex, comparând-o cu poligamia și poliamorul, care erau un lucru revoltător și în mod clar dincolo de orice limite.

Citește și Căsătorie homosexuală, incest… Ce mai urmează?

Dar Consiliul Local din Somerville este de altă părere. Și, deși legile pe care le-a adoptat sunt antitetice principiilor fundamentale ale civilizației occidentale, precum și binelui superior al familiilor și copiilor, au dreptate să considere că ceea ce au făcut este consecința logică și inevitabilă a Obergefell.

Opinia lui Kennedy a inclus multe elemente care pot fi interpretate ca argumente împotriva extinderii dreptului la căsătorie la mai mult de doi adulți care își dau consimțământul. El a susținut ideea că astfel de uniuni sunt imuabile și combat singurătatea, argumentând că ar fi greșit să li se refuze cuplurilor homosexuale beneficiile legale ale căsătoriei. El a subliniat, de asemenea, importanța fidelității și a devotamentului față de o altă persoană și a evitării conflictelor în relațiile pe termen lung.

Însă toate aceste argumente ar putea fi invocate la fel de ușor în cazul uniunilor care implică mai mult de două persoane. Orice afirmație contrară ar avea la bază, la fel ca argumentul împotriva căsătoriilor gay, aceleași concepții religioase și tradiționale pe care le-a respins Obergefell.

Dacă este legală căsătoria între orice două persoane, indiferent că sunt de sex opus sau de același sex, atunci de ce nu ar fi legală și căsătoria între trei, patru sau oricâți adulți care își dau consimțământul, indiferent de sexul lor?

Iar dacă Somerville este precursorul unei mișcări crescânde de legalizare a căsătoriilor poligame de către orașe și, în cele din urmă, de către state, atunci cei care vor susține astfel de legi au o bază solidă pentru a afirma că logica utilizată în cazul Obergefell impune ca toate ideile neconvenționale despre căsătorie să fie tratate în mod egal în fața legii.

Aceasta este alegerea pe care America a făcut-o în 2015.

Poligamia este încă practicată în lumea musulmană și este chiar tolerată în mod discret în unele comunități de imigranți musulmani din Statele Unite. Probabil că în zilele noastre, majoritatea politicienilor liberali ar declara că se opun poligamiei, deoarece este un vestigiu al societăților patriarhale antice.

Dar atâta timp cât legea americană refuză să recunoască căsătoria tradițională ca fiind definiția legitimă, ei nu au nici o bază pentru a o refuza unor grupuri de bărbați și femei care o cer de comun acord sau unor persoane care se identifică în alt mod.

Conservatorii nu prea au interes să conteste căsătoria între persoane de același sex, deoarece aceasta este în prezent extrem de populară. Dar, pe măsură ce îngrijorările semnalate de Roberts și Alito sunt confirmate de evenimentele de pe scena culturală și din locuri precum Somerville, va fi imposibil să se reprime încercările de a extinde definiția căsătoriei pentru a se alinia celor acceptate în cultura queer fără a aduce în discuție și logica deciziei Obergefell.

Căsătoria și întemeierea familiilor pe baza definiției tradiționale care implică un bărbat și o femeie reprezintă fundamentul civilizației noastre. Același curent care determină evenimentele din Somerville și din alte părți urmărește să distrugă familia tradițională.

În locul acesteia, se dorește înălțarea nihilismului marxismului cultural. Și într-o națiune în care președintele Biden a declarat că susținerea cultului transgender care vizează copiii și familiile este „problema de drept civil a vremurilor noastre“, nimeni nu ar trebui să aibă dubii că legalizarea poliamorului și a poligamiei este pe punctul de a deveni realitate.

Oricât de periculoasă din punct de vedere politic ar fi o rejudecare a cauzei Obergefell, inversarea acestui trend presupune disponibilitatea de a proteja valorile tradiționale privind familiile, sexul și căsătoria care să conteste validitatea acestuia.

Acest lucru nu ar fi necesar dacă, așa cum sperau Kennedy și Saletan la vremea respectivă, căsătoria între persoane de același sex ar fi însemnat finalul disputei.

Dar disputa nu s-a încheiat și, dacă nu vrem să acceptăm să trăim într-o țară în care practici precum poliamorul și poligamia – care sunt atât de toxice pentru cultură și familie – sunt libere să înflorească, Obergefell este câmpul de luptă pe care vom fi târâți în cele din urmă de Times și de orașul queer Somerville.

Traducere și adaptare
Tribuna.US