Curtea Supremă din Massachusetts a decis că medicii nu au dreptul de a prescrie medicamente letale pentru pacienții cu boli terminale în baza constitu
Curtea Supremă din Massachusetts a decis că medicii nu au dreptul de a prescrie medicamente letale pentru pacienții cu boli terminale în baza constituției statului, dând o lovitură militanților care sperau că statul va fi primul din țară care să garanteze un astfel de drept constituțional, informează Samuel Smith, Christian Post.
Curtea Supremă din Massachusetts s-a pronunțat cu 4-2 împotriva procesului intentat în 2016 de un medic care urmărea să anuleze interdicția privind sinuciderea asistată medical. Decizia instanței face ca medicii ce prescriu astfel de medicamente să fie pasibili de acuzația de omor prin imprudență.
„Deși recunoaștem importanța crucială și semnificația profundă a tuturor deciziilor aplicabile pacienților în fază terminală, în urma unei analize atente, am ajuns la concluzia că Declarația drepturilor din Massachusetts nu protejează sinuciderea asistată de medic“, se precizează în opinia majorității.
„Concluzionăm, de asemenea, că legislația privind omorul prin imprudență poate interzice sinuciderea asistată de un medic și o face fără a aduce atingere protecțiilor constituționale“.
Procesul a fost intentat de Dr. Roger Kilger, un medic pensionat diagnosticat cu cancer în stadiul 4, și de un altul care se temea că ar putea fi urmărit penal pentru prescrierea de medicamente letale pacienților aflați în fază terminală.
Într-o opinie separată, parțial în acord și parțial divergentă, judecătoarea Dalila Wendhlandt susține că „aplicarea legilor penale în cazul sinuciderii asistate de medic nu va fi întotdeauna constituțională, chiar și în baza standardului relativ slăbuț al revizuirii bazei raționale“.
„Mai specific, atunci când un bolnav în fază terminală, sănătos din punct de vedere mental, mai are foarte puțin de trăit și experimentează dureri insuportabile care nu pot fi ameliorate prin îngrijiri paliative, cu excepția sedării complete, calculul bazei raționale se schimbă în mod necesar“, a scris Wendhlandt.
Alliance Defending Freedom, o organizație juridică non-profit care a depus un amicus brief susținând legislația de stat în numele Euthanasia Prevention Coalition USA, consideră că instanța a protejat distincția deja „consacrată“ între „refuzul tratamentului medical de susținere a vieții“ și „tentativa de sinucidere“.
„Viața fiecărui om – indiferent de handicap sau boală – are o valoare incomensurabilă, iar guvernul trebuie să facă tot posibilul pentru a proteja viața, în special a celor mai vulnerabili care nu se pot apăra singuri“, a declarat Chris Schandevel, consilier principal al ADF, căruia i s-a acordat permisiunea de a participa la pledoariile orale din martie.
„Sinuciderea asistată degradează radical profesia de medic. Pacienții ar trebui să poată avea încredere în medicii lor că aceștia îi susțin și îi îngrijesc. Oferindu-le bolnavilor în fază terminală sau celor cu dizabilități o ‘cale rapidă de ieșire’ cu ajutorul medicamentelor care induc moartea se distruge această încredere“.
Kliger, în vârstă de 70 de ani, a declarat într-un interviu pentru The Associated Press că „Oamenii vor muri în suferință din cauza acestei decizii“.
„Voi continua să îi îndemn pe legislatori să respecte autonomia corporală a locuitorilor din Massachusetts aflați pe moarte prin adoptarea End of Life Options Act“, a spus el.
Citește și Canada şi cultura morții: Reguli șocante privind sinuciderea asistată
Un purtător de cuvânt al procurorului general Maura Healey a declarat că sunt mulțumiți de decizia instanței, care confirmă propria poziție conform căreia legislativul de stat este „locul cel mai potrivit pentru a dezbate acest subiect important de politică publică“.
„Healey a declarat că susține inițierea unor propuneri legislative prin care să se permită asistența medicală pentru a muri, cu condiția ca acestea să includă suficiente măsuri de protecție atât pentru pacienți, cât și pentru cadrele medicale“, se precizează în declarație.
Procesul a avut loc în contextul în care cel puțin 10 state au adoptat legi ce legalizează eutanasia și sinuciderea asistată de medic, după aprobarea „Death with Dignity Act“ din Oregon, în 1994.
Legea din Oregon a atras atenția multora de-a lungul anilor. Aceasta a intrat în vizorul presei în 2014, când Brittany Maynard, în vârstă de 29 de ani, diagnosticată cu cancer cerebral în fază terminală, a anunțat într-un videoclip emoționant că s-a mutat în Oregon pentru a beneficia de legea statului privind sinuciderea asistată.
I s-au prescris medicamente care îi permiteau să moară oricând, la momentul ales de ea. Ea a decedat prin sinucidere asistată pe 1 noiembrie 2014.
În Vermont, criticii au avertizat că noua lege a statului privind sinuciderea asistată elimină obligativitatea unui consult medical în persoană.
În Canada, sistemul de sănătate oferă pacienților eligibili opțiunea de sinucidere asistată, cunoscută sub numele de MAiD – „asistență medicală pentru a muri“.
O biserică din Canada a organizat o ceremonie de sinucidere asistată pentru un membru diagnosticat cu SLA la începutul acestui an. Rev. Dawn Rolke de la Churchill Park United Church din Winnipeg a declarat pentru CP că bisericii i s-a părut „potrivit“ să organizeze această ceremonie.
„Am considerat perfect normal să ținem această slujbă pentru Betty în sanctuarul nostru, deoarece moartea este o parte firească a vieții, iar Betty a trăit o mare parte din viața ei ca adult în cadrul acestei comunități de credincioși“, a explicat Rolke.
„Spiritualitatea ei a fost una în creștere, în evoluție; credința ei era energică, puternică și pasională, la fel ca Betty însăși“.
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS