Mişcarea anarhistă Black Lives Matter, propusă la Premiul Nobel pentru Pace

Mişcarea anarhistă Black Lives Matter, propusă la Premiul Nobel pentru Pace

Mişcarea anarhistă împotriva „inegalităţilor” rasiale Black Lives Matter (BLM), relansată anul trecut de moartea lui George Floyd, a fost propusă la Premiul Nobel pentru Pace de către un parlamentar norvegian, informează AFP.

Înfiinţată în 2013 în Statele Unite, mişcarea „a devenit una dintre cele mai puternice mişcări mondiale în lupta împotriva nedreptăţii rasiale”, declară sâmbătă pentru AFP un deputat din cadrul Stângii Socialiste (SV), Petter Eide.

„Ea a apărut acum câţiva ani în Statele Unite (…), iar apoi s-a extins în multe alte ţări, consolidând conştienntizarea importanţei luptei împotriva injustiţiei rasiale”, spune el.

Black Lives Matter nu este o mișcare pașnică de protest. Este o mulțime marxistă revoluționară care urmărește transformarea totală a societății moderne.

În realitate, BLM nu-i pasă de viețile persoanelor de culoare, pentru că altfel ar exista mai mult ultraj față de recentele violențe din comunitățile de culoare care ucid mai mulți oameni de culoare, și nu ar mai căuta anarhia „desființării poliției” care va demoraliza aplicarea legii și va crește numărul crimelor.

„Protestăm de săptămâni, luni întregi, spunând că „viețile persoanelor de culoare contează”, spune John Ayala, care și-a pierdut nepoata în urma unor împușcături în Washington D.C. Viețile persoanelor de culoare par să conteze doar când poliția împușcă o persoană de culoare. Cum rămâne cu toate crimele între persoanele de culoare din comunitățile noastre?”

De la moartea lui George Floyd în Minneapolis, Black Lives Matter și-a arătat adevăratele culori ca o mișcare anarhică violentă care terorizează America.

Citește și Violența stradală și folosirea armelor a început cu Stânga, nu cu Dreapta

În ultimele luni, anarhiștii violenți au incendiat afacerile persoanelor de culoare și ale minorităților, au distrus cartiere minoritare, au ucis un șef de poliție de culoare, au vandalizat monumente ale drepturilor civile, au ocupat centrele orașelor și au dat foc la biserici.

Deși s-a agravat în anul apocaliptic 2020, Black Lives Matter a fost întotdeauna violentă. Liderii mișcării știau. Activiștii știau. Politicienii știau și ei. Chiar și mass-media știa, dar mass-media mainstream nu a îndrăznit să o spună. Din contră, mass-media va transmite literalmente din fața unei secții de poliție incendiate și îi va caracteriza pe manifestația drept „un protest”.

În timp ce se grăbea să relateze că protestele sunt pașnice și ale celor asupriți de puterea politică, proteste care adesea rezultau în incendierea unor clădiri, furturi din magazine și împușcături împotriva poliției, mass-media s-a grăbit să condamne pe oricine expunea minciunile rău intenționate ale platformei anarhiste Black Lives Matter.

Cu doar câteva săptămâni înainte de moartea lui Floyd, după care urma să celebreze protestele, mass-media mainstream a intensificat isteria față de manifestațiile împotriva odinelor de izolare ale orașelor și statelor, numindu-i pe americanii care protestau pentru libertățile lor proști, sinucigași, egoiști, rasiști pentru că ar putea transmite virusul persoanelor de culoare, iresponsabili, nedemni de atenție medicală și periculoși.

Acoperirea media a revoltelor de „justiție socială” marchează, de asemenea, un contrast puternic cu modul în care protestele Tea Party au fost prezentate de Democrați și mass-media în urmă cu aproape un deceniu.

Zeci de mii de persoane – parlamentari şi miniştridin toate ţările, foşti laureaţi, unii profesori universitari desemnaţi – sunt abilitaţi să propună o candidaturăla Nobelul Păcii.

Candidaturile, care este necesar să fie trimise până la data-limită de 31 ianuarie, sunt în general ţinute secrete, dacă cei care le promovează aleg să nu le dezvăluie.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0