Insurgenți înarmați au răpit recent aproximativ 100 de elevi și membri ai personalului de la o școală nigeriană, dintre care 11 au fost salvați sau el
Insurgenți înarmați au răpit recent aproximativ 100 de elevi și membri ai personalului de la o școală nigeriană, dintre care 11 au fost salvați sau eliberați, iar alți trei au fost găsiți morți, informează Emily Wood într-un articol Christian Post.
Mustapha Yusuf, directorul școlii de stat din micuțul oraș Birnin Yauri, a declarat pentru Reuters că bărbați înarmați au atacat școala din statul nord-vestic Kebbi în plină zi, răpind în masă peste 94 de studenți (numărul nu este confirmat), precum și opt membri ai personalului.
Se pare că militanții înarmați au ucis un polițist în timpul raidului.
Armata a declarat că a salvat trei profesori și opt elevi până în prezent și că a ucis pe unul din răpitori, a informat Reuters.
Două fete și un băiat au fost găsiți morți, dintre care doi fuseseră împușcați în picioare. Se crede că unul a murit de epuizare, potrivit Voice of America News.
Atacatorii „s-au adăpostit în spatele studenților… se ascund în tufișuri“, a spus Yusuf.
El a menționat că răpitorii au folosit telefoanele mobile ale elevilor pentru a apela părinții, cerând o răscumpărare în valoare de 60 de milioane de nairas (aproximativ 146.341 dolari).
Acest eveniment este unul dintr-o serie de răpiri în masă ce au avut loc în nordul Nigeriei în ultimele luni, inclusiv răpirea a aproape 300 de eleve în februarie, care au fost eliberate după câteva zile.
Răpirea cu scopul răscumpărării a devenit o industrie profitabilă pentru infractorii și grupurile extremiste din Nigeria.
Lipsa de implicare a guvernului în a trage la răspundere răpitorii și disponibilitatea sa de a plăti răscumpărarea cerută de insurgenți i-a făcut pe mulți să creadă că fie este complice la atacuri și răpiri, fie le neglijează.
Solomon Gbetogo Kuponu, un episcop anglican din Nigeria, a avertizat în timpul unei sesiuni recente al celui de-al șaselea sinod al bisericii din statul Ogun că guvernul acordă amnistie teroriștilor și alimentează în continuare starea de insecuritate. Potrivit The Daily Trust, Kuponu a acuzat guvernul că încurajează răpitorii prin faptul că plătește răscumpărările cerute.
El a afirmat că violența și instabilitatea au atins cel mai înalt nivel în timpul administrației președintelui Muhammadu Buhari.
Kuponu a declarat că Nigeria a devenit un „câmp de luptă“ datorită „răpirilor, tâlhăriilor, conflictelor fatale între păstori și fermieri, uciderilor rituale, asasinărilor politice, jafului armat și crimelor.“
Citește și Raport: 1.500 de creștini uciși în Nigeria
„Lupta împotriva terorismului necesită o abordare multidimensională, pentru a le tăia sursele de finanțare, a le perturba rețelele logistice și de sprijin și a elimina pe cei din conducere, după cum a dovedit războiul împotriva terorismului dus de Statele Unite“, a spus Kuponu.
În special nordul Nigeriei este afectat de intensificarea răpirilor în masă începând cu sfârșitul anului 2020, țintele fiind adesea școlile.
„Răpirile recente care au avut loc în diferite state din nordul Nigeriei ne arată că guvernul fie nu dorește, fie nu este în măsură să securizeze școlile și să protejeze dreptul la educație“, a declarat Seun Bakare de la Amnesty International, potrivit Voice of America News.
„Milioane de copii trebuie să plătească acum prețul eșecului guvernului de a proteja cetățenii de violență.“
Sute de școli din nord s-ar fi închis ca reacție la valul de răpiri.
Valul de atacuri asupra școlilor a apărut după răpirea a 276 de eleve nigeriene dintr-o școală din Chibok, în 2014. Evenimentul a câștigat atenție internațională și a inspirat campania #BringBackOurGirls. Peste 112 dintre acele fete nu au fost încă recuperate.
Potrivit ziarului This Day, Maulid Warfa, șeful biroului UNICEF din statul Kano, a solicitat guvernului nigerian local, de stat și federal să asigure protecția copiilor în școli.
„Educarea copiilor noștri se confruntă cu provocări foarte serioase, inclusiv răpirea în masă a băieților și fetelor“, a spus Warfa. „Răpirea în masă a elevilor este un lucru foarte îngrijorător pentru noi toți și, ca reprezentanți UNICEF, am condamnat acțiunea.“
„Copiii sunt viitorul țării, au nevoie ca drepturile lor să le fie garantate, au nevoie de asigurarea unei educații“, a continuat el.
Global Terrorism Index a clasat Nigeria pe locul trei între țările cele mai afectate de terorism în 2020. Indicele arată că în Nigeria peste 22.000 de oameni au fost uciși prin acte de terorism, din 2001 până în 2019.
Pentru o mare parte a violențelor este responsabil extremismul islamic și grupările teroriste precum Boko Haram și păstorii radicali.
Citește și Cele mai periculoase 50 de țări pentru creștini în 2021
Raportul anual din 2021 al U.S. Commission on International and Religious Freedom a avertizat că Nigeria „se îndreaptă implacabil spre un genocid al creștinilor“ dacă nu se iau măsuri în curând.
Nigeria a fost prima națiune democrată adăugată la lista Departamentului de Stat al SUA cu „țările care îngrijorează în mod deosebit“ în temeiul International Religious Freedom Act, datorită implicării sau tolerării „încălcărilor sistematice, continue și flagrante ale libertății religioase.“
Open Door’s World Watch List clasifică Nigeria pe locul nouă între țările cu cel mai înalt grad de persecuție a creștinilor, afirmând că opresiunea islamică asupra credincioșilor este foarte răspândită și de multe ori continuă nestingherită.
Mai puțin de jumătate din cetățenii celei mai populate națiuni a Africii este creștină. Open Doors raportează că există peste 95 de milioane de credincioși în Nigeria.
Militanții pentru drepturile omului au afirmat că dacă comunitatea internațională nu ia măsuri rapid, Nigeria ar putea deveni locul de desfășurare al următorului genocid stil Rwanda.
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS