Nu există ideea de prânz gratuit, dar Biden vrea colegiu gratuit?

Nu există ideea de prânz gratuit, dar Biden vrea colegiu gratuit?

Planul de colegiu comunitar gratuit al președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris va crește costurile atât pentru studenți, cât și pentru contribuabili, analizează The Heritage Foundation.

Din fericire, promisiunea tandemului Biden-Harris privind un colegiu comunitar gratuit pare puțin probabilă să ajungă în versiunea Planului Build Back Better, planul de impozitare și cheltuieli de 3.5 trilioane de dolari aflat în prezent în Congres.

Prevederea propusă pentru colegiul comunitar gratuit ar acorda statelor americane granturi în valoare de 109 miliarde de dolari, astfel încât studenții să poată urma colegii de doi ani fără să plătească școlarizarea. Iar contribuabilii ar începe să plătească taxa de școlarizare începând cu 2023.

În prezent, costul mediu pentru colegiul comunitar din Statele Unite este de aproximativ 3000 de dolari. Cu toate acestea, costul mediu per student este de fapt aproape 18.000 de dolari. Majoritatea discrepanțelor se referă la creditele de stat și locale și subvențiile federale acordate instituțiilor. Restul consistă în granturi și credite mai mici.

În plus, majoritatea studenților care au nevoie de asistență financiară o primesc deja prin Granturile Pell, precum și prin granturi de stat și instituționale. Luând în considerare asistența financiară, suma medie națională plătită de studenți pentru școlarizare și taxe la colegiile publice de doi ani este de -220 de dolari, ceea ce înseamnă că mulți studenți primesc de fapt mai mult decât costul de participare. De Programul Build Back Better ar beneficia în cea mai mare parte studenții care își acoperă deja singuri costurile modeste ale colegiului comunitar.

Cu contribuabilii care acoperă deja cea mai mare parte a costurilor acestei investiții sub formă de credite directe și granturi, vedem beneficiile acestor subvenții drastice ale colegiului comunitar?

Ratele de absolvire a colegiilor comunitare sub abisale. Potrivit Centrului Național de Statistică a Educației, doar 16.3% dintre studenții instituțiilor de doi ani absolvesc în doi ani, cu 28.7% care își finalizează studiile în trei ani și 34% care își finalizează studiile de doi ani în patru ani. Aceste statistici sugerează că ar putea fi mai benefic pentru studenți să petreacă acești ani pentru a obține experiență de muncă, mai degrabă decât o diplomă.

De la apariția subvențiilor guvernamentale federale pe scară largă pentru învățământul superior, începând cu 1965, au existat creșteri masive ale costurilor școlarizării fără o creștere corespunzătoare a accesului sau a calității. Subvenționările suplimentare din cadrul Planului Build Back Better vor continua să umfle prețurile și să transfere costurile crescute asupra contribuabililor.

Colegiul comunitar gratuit va continua, de asemenea, tendința de inflație a diplomelor. Mai multe subvenții duc la mai mulți absolvenți – dar nu și mai multe competențe – ceea ce duce la nevoia de mai multe diplome pentru a se diferenția.

Colegiul comunitar „gratuit” va agrava acest fenomen. De exemplu, în timp ce diploma de liceu era suficientă pentru 26.2% din locurile de muncă de specialist în resurse umane în 2004, aceasta era suficientă pentru doar 8% până în 2015. Majoritatea posturilor de specialist în resurse umane solicită acum candidații să posede o anumită formă de studii superioare, chiar dacă îndatoririle postului rămân în mare parte neschimbate.

Costul colegiului comunitar „gratuit” se va adăuga, de asemenea, la creșterea datoriei naționale de 28.9 trilioane de dolari, a cărei povară revine contribuabililor.

Dacă datele despre colegiul comunitar american nu sunt suficiente, avem exemplul colegiului gratuit din Europa care prefigurează ceea ce probabil se va întâmpla aici, în SUA. În Europa, învățământul superior „gratuit” finanțat de contribuabili a dus la supraaglomerare, acces redus și mai puține resurse academice per student. Instituțiile avansează odată cu creșterea concurenței, nu prin intervenția guvernamentală și subvenții.

În loc să reconstruiască birocrația printr-o nouă subvenție federală masivă a unui sector de învățământ superior slab performant, Congresul ar trebui să meargă în direcția opusă: factorii politici ar trebui să reducă subvențiile federale în învățământul superior în general, ceea ce va reduce costurile și va crea spațiu pentru soluții mai eficiente de finanțare pe piața liberă.

Americanii au nevoie de opțiuni pentru a dobândi abilități de angajare. Alegerea câștigătorilor și învinșilor în învățământul superior prin creșterea dramatică a subvențiilor guvernamentale nu este modalitatea de a atinge acest obiectiv.

Nu există ideea unui prânz gratuit și nici cea a unui colegiu comunitar gratuit.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0