Nu, statul nu este stăpân peste copiii voștri

Mame și tați, voi știți ce este cel mai bine pentru copiii voștri. Acesta a fost refrenul pe care l-am intonat de multă vreme, încă de la primele mele postări de blogger, în care am apărat cu înverșunare dreptul părinților de a alege cursul educației propriilor copii. Cu toate că sunt o adeptă înfocată a educației tip homeschooling, recunosc că aceasta nu este cea mai bună opțiune pentru fiecare familie.

Dar, indiferent de opiniile mele personale, am încredere că voi, ca părinți, faceți ceea ce este mai bine pentru copiii voștri. Modul în care vă educați copiii nu este treaba mea, așa cum nu este treaba mea dacă alegeți să alăptați sau să îi hrăniți cu biberonul, sau dacă sunteți sau nu de acord cu a le da o palmă la fund. Și nu este nici treaba guvernului. Dumnezeu v-a dat vouă copii, și v-a însărcinat pe voi, nu guvernul, să-i creșteți, analizează Paula Bolyard într-un articol PJ Media.

Sunt întotdeauna dezamăgită când aud că părinții încredințează educația copiilor lor profesorilor și consiliilor școlare, considerând că aceștia se pricep cel mai bine. La urma urmei, argumentează mulți dintre voi, profesorii și administratorii de la școala copiilor dvs. au studii superioare în educație! Cu siguranță știu mai bine ca voi ce au nevoie copiii dvs. Doar cei cu diplome se califică pentru a decide ce ar trebui să fie învățați copiii, nu? Și ca nu cumva să credeți că exagerez, există sondaje care arată că mulți părinți au încredere în școli mai mult decât în propria lor judecată. La întrebarea „Cine ar trebui să aibă mai multă influență asupra programei, părinții sau consiliul școlar?“, răspunsurile au fost: 52% Părinții, 33% Consiliul școlar, 16% Indeciși.

Acest tip de abordare lipsită de implicare a funcționat pe vremea când mergeam eu la școală, în anii ’70 și începutul anilor ’80, înainte ca radicalii să ajungă la putere în mediul academic și educațional. Părinții mei nu trebuiau să-și facă griji că școlile mă pregăteau să devin o socialistă sau să îmbrățișez ideologia marxistă. La urma urmei, eram în mijlocul Războiului Rece și aproape toată lumea era de acord că comunismul este rău și că este dușmanul libertății.

Citește și Opinie: Protejați copiii de propaganda rasială, promovați dreptul de a alege școala

Nu la fel stau lucrurile în prezent.

După ce au reușit să strecoare conținut subversiv în programele K-12, în ultimele două decenii, dușmanii libertății au prins curaj. Protejați de sindicatele profesorilor și lucrând, în general, pe neobservate, radicalii nu s-au temut că ar fi expuși sau ar avea parte de represalii.

Dar, dintr-o dată, a dat peste noi pandemia și părinții au început să realizeze ce se întâmplă în școlile copiilor lor. Au început să apară videoclipuri online cu profesori care-i învățau pe elevi diverse teorii critice divizatoare și etici sexuale radicale și părinții s-au înfuriat, pe bună dreptate. Apoi, când copiii au reușit în sfârșit să se întoarcă în sălile de clasă, au început mandatele anti-știință de purtare a măștii, aceste măști devenind prețul cu care milioane de copii erau admiși în școli. Aveți încredere în experți, li s-a spus părinților. Ei știu ce este mai bine pentru copiii voștri.

Milioane de părinți sătui de ce se întâmplă au luat atitudine și au spus: „Destul“.

Și, în ciuda opoziției presei și a celor superiori nouă pe plan intelectual și moral din complexul industrial-educațional, mulți dintre voi ați început să participați la ședințele consiliului școlar pentru a-i trage la răspundere pe aleșii voștri și pentru a le cere să nu mai dea mână liberă profesorilor radicali în sălile de clasă în care învață copiii voștri. De ani de zile, atât cadrele didactice, cât și birocrații, au pledat ca părinții să se implice în educația copiilor lor, dar în momentul în care ei au început să facă asta, au făcut tot posibilul pentru a-i împiedica. Nu le place să fie expuși sau să li se pună întrebări dure. Aproape că au deținut monopolul asupra educației, de foarte multă vreme, și nu vor renunța acum la el.

Așadar, cum au reacționat? I-au asmuțit pe federali împotriva părinților, numindu-i pe aceștia din urmă teroriști interni – teroriști! De parcă a te îngriji de urmașii tăi ar fi cumva sinonim cu a arunca în aer clădiri sau a decapita oameni. Departamentul Justiției a cerut acum FBI-ului să vă investigheze, pe voi, părinții, pentru că ați îndrăznit să încercați să descoperiți ce se întâmplă în școlile copiilor voștri.

Citește și Casa Albă folosește Departamentul de Justiție pe post de armă împotriva părinților

Încearcă să vă reducă la tăcere – să vă creioneze drept dușmani ai statului. Nu-i lăsați să facă asta. Așa cum am spus la începutul articolului, voi știți ce este cel mai bine pentru propriii copii – nu consiliul școlar, nu sindicatul profesorilor și, cu siguranță, nu agenții federali. Contribuabilii, și mai ales părinții, au tot dreptul să fie implicați în deciziile privind programa școlară. E adevărat, prin faptul că alegem membrii consiliului școlar, delegăm o parte din responsabilitatea de a lua decizii în numele nostru, dar asta nu înseamnă că ei au dreptul să submineze voința celor care i-au ales. Aveți tot dreptul să-i confruntați în mod pașnic la ședințele consiliului școlar, în forumurile online, prin e-mail sau poștă. Bineînțeles, nimeni nu ar trebui să amenințe că va face rău membrilor consiliului școlar sau profesorilor – nu pledăm aici pentru violență – dar aveți dreptul să vă faceți vocea auzită.

Unul dintre lucrurile bune care au ieșit din toată această nebunie este faptul că părinții și cetățenii îngrijorați candidează în mare număr pentru poziții în consiliul școlar. Timp de decenii, consiliile școlare au fost pline de persoane ale căror campanii erau finanțate de sindicatele de stânga ale profesorilor, ținându-i pe părinți la distanță. Toate acestea nu mai sunt valabile, pentru că părinți ca voi luptă pentru propriii copii și nu se lasă cu una, cu două. Într-un oraș în apropierea căruia locuiesc, trei funcționari democrați care credeau că poziția lor este sigură, au acum trei contracandidați republicani. Pancartele candidaților pentru consiliul școlar sunt mai dese decât mormanele de frunze strânse toamna și apar peste tot.

Citește și În ciuda eforturilor sindicatelor, dreptul părinților de a alege școala câștigă teren

Există o mulțime de profesori minunați și cred cu adevărat că cei mai mulți dintre ei muncesc din greu (și deseori peste program) pentru a face ceea ce trebuie și pentru a-i învăța pe copiii voștri cât de bine pot. Nu criticăm profesorii buni. Avem nevoie de mai mulți de genul acesta. Dacă copiii voștri au profesori buni, faceți tot ce puteți pentru a-i sprijini și a-i încuraja. Au nevoie de asta, acum mai mult ca oricând. Problema nu sunt profesorii buni, ci faptul că cei răi nu au fost ținuți deoparte de către consiliile școlare, iar atunci când au fost expuși, nu au fost eliminați din funcțiile lor didactice.

Mame și tați, nu le permiteți să vă intimideze sau să vă sperie. Aveți încredere că sunteți capabili să hotărâți de ce au nevoie copiii dvs. „Experții“ nu vă cunosc copiii și, cu siguranță, nici nu-i iubesc așa cum îi iubiți voi. Aveți încredere în instinctele voastre și ridicați-vă glasul. Copiii voștri se bizuie pe voi.

Traducere și adaptare
Tribuna.US