Opinie: Ca sa înțelegeți cum funcționează manipularea

Opinie: Ca sa înțelegeți cum funcționează manipularea

Ca sa înțelegeți cum funcționează manipularea subliminală utilizată extensiv de majoritatea mass mediei occidentale aveți mai jos câteva exemple. Pe principiul picăturii chinezești se inoculează zi de zi ideea că tot ce se abate de la linia ideologică a stângii progresiste este o abatere de la normalitate, analizează jurnalistul român Alexandru Lăzescu pe pagina sa de Facebook.

1. Atunci când se referă la personalități cu vederi conservatoare (de pildă la Jordan Peterson sau regretatul Roger Scruton) mass media au grijă să atașeze automat eticheta „controversat” sau „puncte de vedere controversate”.

În cel mai bun caz, eticheta este de „conservator”, lăsând totuși impresia că asta ar fi ceva cumva în afara unei poziționări normale. Nu veți vedea însă o astfel de etichetă atașată unor personaje de stânga sau chiar din zona stângii radicale, ca Alexandria Ocasio Cortez sau Ilhan Omar, ale căror puncte de vedere sunt cu adevărat extreme.

Desigur, nici Greta Thunberg nu este deloc „controversată”. La fel când este vorba de „Fox News” adesea sa face precizarea „right wing media”. Chiar și în cazul „Wall Street Journal”,  în destule situații se precizează „conservative”.

Grija pentru etichete dispare brusc însă când este vorba de „New York Times”, „Washington Post” sau „CNN”, care în ultimii ani au devenit fără rezerve tribune active ale stângii liberale.

Deși dacă te uiți comparativ, „Fox News” este  mai echilibrat ca „CNN”, ce să mai vorbim de comparația „WSJ” – „New York Times”, care nu suferă discuție. Daca ne mutam în Europa vedem abordări asemănătoare. Pentru mass media și pentru analiști guvernele de la Budapesta sau Varșovia sunt automat nefrecventabile, sunt pictate drept „iliberale”.

Când e vorba însă de comuniștii din guvernul spaniol, simpatizanți ai regimului Maduro din Venezuela, sau de cei din Portugalia îngrijorările se evaporează însă imediat. „Extrema stângă” e în regulă, probleme sunt doar la „dreapta”.

2. Ori de câte ori e vorba de acuzațiile de fraudă legate de alegerile din Statele Unite veți găsi întotdeauna precizarea „baseless”. Deși nu toate intră în această categorie. Faptul că au fost respinse în instanță nu este neapărat o dovadă că sunt, fără excepție, „baseless”: uneori sunt chestiuni de procedură (de pildă Curtea Suprema a Statelor Unite a considerat că nu poate interveni peste decizia Curții Supreme din Pennsylvania), alteori au fost respinse verificări precum cele care cereau compararea semnăturilor pe voturile prin Mail, ceea ce lasă urme de dubiu, etc.

Dar, să admitem că astfel de acuze ar fi „baseless”. Însă de ce nu am văzut etichete similare asociate declarațiilor celor care, ca și Biden de altfel, au susținut că acuzațiile la adresa lui Hunter Biden (care se dovedesc pe zi ce trece tot mai serioase) sunt o „dezinformare rusească”? Și lista ar putea continua multă vreme, cu destule exemple de acuzații care ar fi trebuit, simetric, să fie și ele considerate „baseless”.

Începând cu aceea că Trump ar fi un „pion al lui Putin”, acuzație care după o lungă investigație făcută de echipa Mueller și vreo $35 mil cheltuite s-a dovedit falsă. Așa, ca o observație, unul dintre cele mai active personaje în a susține astfel de acuze la adresa lui Trump a fost un congressman democrat de California, Eric Swalwell (membru în Intelligence Committee!), despre care tocmai s-a aflat că a avut o lungă relație cu o spioană chineză, Fang Fang. Congressman pe care deocamdată Nancy Pelosi refuză să-l retragă din respectiva comisie.

„Washington Post” are, desigur, grijă să nu-l deranjeze excesiv pe respectivul așa că nu utilizează „Chinese spy”, ci  „alleged Chinese spy”. O precauție care ar putea fi chiar salutată în condițiile în care s-ar aplica aceleași reguli peste tot.

Veți vedea însă, de fapt deja se vede, că pe cât de agresivi erau jurnaliștii față de Donald Trump, pe atât de mielușei vor fi în relația cu Joe Biden. Dubla măsură în jurnalism este deja regulă, pe măsură ce se renunță la „normele profesionale tradiționale” depășite și se asimilează noua filosofie a „jurnalismului în cheie moral corectă”.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0