HomeNeocomunismul

OPINIE | Ce ar trebui să faci când devii ținta progresiștilor

OPINIE | Ce ar trebui să faci când devii ținta progresiștilor

Chris Harrison a crezut că poate să se înțeleagă cu mulțimea dezlănțuită, analizează Michael Knowles pentru Daily Wire. Când activiștii de stânga a

Chris Harrison a crezut că poate să se înțeleagă cu mulțimea dezlănțuită, analizează Michael Knowles pentru Daily Wire.

Când activiștii de stânga au atacat-o pe Rachel Kirkconnell, concurentă la un show de televiziune, pentru că a participat la o petrecere cu tema Antebellum în timpul facultății, prezentatorul cu ani de experiență i-a luat apărarea tinerei împotriva campaniei de denigrare.

În timpul unui interviu în cadrul emisiunii Extra, Harrison a afirmat: „Cu toții trebuie să dăm dovadă de puțină înțelegere, puțină compasiune“. El a sfătuit lumea să se abțină de la a „distruge viața acestei fete“ și, în schimb, să îi dea „șansa de a se apăra“.

Gestul galant al lui Harrison nu a liniștit mulțimea. Dimpotrivă, i-a determinat pe cenzori să își îndrepte atenția asupra lui, moment în care acesta și-a pierdut elanul.

„Sunt un om imperfect“, a mărturisit Harrison la Good Morning America. „Am făcut o greșeală și mi-o asum“.

Dar chiar credea Chris Harrison că îndemnul său de a acorda har, de a da dovadă de înțelegere și compasiune, rostit în favoarea unei tinere femei a fost o „greșeală“?

Din punct de vedere moral, Harrison a acționat corect. Dar, din punct de vedere politic, a făcut într-adevăr o greșeală, care acum îi amenința postul. Așa că a schimbat placa, a sacrificat fata și a implorat mulțimea să-i cruțe cariera.

Câteva zile mai târziu, ABC a anunțat că Harrison nu va reveni în emisiune.

În timp ce mulțimea woke se juca cu Chris Harrison, l-a luat în vizor și pe Winston Marshall, cântăreț la banjo și chitarist principal al trupei folk rock Mumford & Sons. Marshall a promovat „Unmasked“, o carte nou publicată despre tacticile Antifa, scrisă de jurnalistul Andy Ngo, care s-a ales cu leziuni ale creierului în urma unei bătăi crunte aplicate de militanții de stânga.

Când oamenii au sărit la el, Marshall nici măcar nu a încercat să își susțină punctul de vedere legat de respectiva carte.

„În ultimele zile am ajuns să realizez mai clar durerea provocată de cartea pe care am promovat-o“, s-a exprimat el umil.

„Ca urmare a acțiunilor mele, mă retrag pentru o vreme din formație pentru a-mi examina ideile greșite. Deocamdată, vă rog să mă credeți că îmi dau seama că ceea ce am susținut poate fi considerat drept aprobare a unui comportament diviziv, plin de ură. Îmi cer scuze“.

Marshall nu a lovit vreun jurnalist și nici nu a provocat leziuni pe creier cuiva. Dar a promovat o carte scrisă de una dintre victimele Antifa și pentru asta și-a cerut scuze într-o încercare disperată de a-și salva slujba. Dar și-a pierdut oricum poziția în trupă. Într-o cultură care disprețuiește iertarea, ne îndoim că va fi vreodată reprimit.

Citește și Elon Musk: „În esență, ideologia trezită este divizatoare, excluzivă și plină de ură“

Harrison și Marshall aveau amândoi slujbe bune. Se înțelege tentația de a renunța la integritatea lor pentru a-și păstra cariera. Dar această alegere nu a existat niciodată. Situația cu care s-au confruntat Harrison și Marshall îmi amintește una dintre scenele finale din Breaking Bad. În timp ce Walter și cumnatul său polițist Hank îl înfruntă pe gangsterul Jack Welker în deșert, Walter îl roagă pe cumnatul său polițist să pledeze pentru propria viață.

„Vrei să cerșesc milă?“, întreabă Hank, neîncrezător. „Ești cel mai deștept tip pe care l-am întâlnit vreodată și totuși nu realizezi că decizia a fost deja luată cu 10 minute în urmă“. După care Jack îl împușcă.

Societățile sănătoase au la baza dezvoltării lor mărturisirea și iertarea. Regretatul filosof Roger Scruton a remarcat următorul lucru. Când ne mărturisim păcatele, ne sacrificăm mândria; când iertăm păcatele altora, ne sacrificăm resentimentele.

Pentru a face asta, e nevoie de încredere în concetățenii noștri, deoarece ambele părți sacrifică ceva prețios. Dar în același timp, dacă o fac, încrederea reciprocă crește și îi unește mai profund pe oameni.

Dar noi nu trăim într-o societatea sănătoasă. În America, cândva țara celei de-a doua șanse, „cultura anulării“ a înlocuit confesiunea și iertarea. Dacă mulțimea poate distruge un om, o va face.

Alegerea nu este între păstrarea integrității și păstrarea carierei. Gloata a luat deja o decizie. Singura întrebare care rămâne este dacă trebuie să te târăști sau nu în genunchi în fața celor ce te persecută.

Lumea îi poate fura unui om banii, faima și influența, dar nu-i poate lua integritatea. Pentru asta, mulțimea trebuie să forțeze respectiva persoană să se umilească singură.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0