OPINIE | Nu poți fi conservator și să îl admiri pe Viktor Orban

Viktor Orban, primul-ministru al Ungariei, este un politician care a reușit să câștige admirația multor conservatori din întreaga lume, imaginea sa fiind promovată, conjunctural, de personaje precum Donald Trump și Tucker Carlson. Este, însă, Orban un exemplu pentru conservatori?

Viktor Orban este prim-ministrul Ungariei din anul 2010, deținând anterior încă un mandat de patru ani (1998-2002). S-a remarcat prin luările de poziție împotriva Uniunii Europene, NATO (entități din care Ungaria face parte și de la care primește ajutor financiar și militar), de asemenea, împotriva ideologiei LGBT și promovând naționalismul maghiar – punctând, astfel, în rândul creștin-conservatorilor.

Ce promovează Viktor Orban

Premierul Ungariei vorbește, de multe ori, pe placul conservatorilor, aflat fie în fața pupitrului oficial, fie la microfoanele europene, poziționându-se ca fiind un apărător al valorilor iudeo-creștine în Europa. Însă, între discursul și acțiunile sale ulterioare există o mare diferență.

Orban reușește uneori să pună un diagnostic corect asupra a ceea ce se întâmplă în lume, dar acțiunile pe care le întreprinde sunt departe de ceea ce predică și, mai ales, nedemne de admirația unui conservator.

Orban folosește rețelele de socializare într-un mod subversiv, pentru a se promova și a se „contrapune” valului progresist toxic, știind că majoritatea utilizatorilor de internet se „informează” doar din poze și din titluri – practic, se adresează credulilor și leneșilor intelectual.

Venind vorba de o informare adecvată, pentru a înțelege fenomenul Orban nu am folosit doar rețelele de socializare și Wikipedia, ci am discutat cu o serie de cetățeni unguri și cetățeni români cu interese personale și de afaceri în Ungaria.

Ce este un conservator?

Înainte de a face orice determinare, este important să știm ce valori îi reprezintă pe conservatori. Un conservator:

– promovează valorile tradiționale iudeo-creștine în societate: libertățile individuale, familia formată dintre un bărbat și o femeie, dreptul la viață, caritatea, dreptul la autodeterminare.

– promovează libera inițiativă, proprietatea privată și o economie de piață liberă.

– militează pentru un guvern redus și cu puteri limitate.

„Ne este teamă că oricând Orban ne va lua afacerile” – Orban, oligarhul Ungariei

Aflându-se în funcția de prim-ministru de peste 10 ani, Viktor Orban și-a consolidat puterea prin acapararea mediului de afaceri din Ungaria. Asemănător erei Adrian Năstase în România, în Ungaria nu mișcă nimic economic fără știrea și acordul guvernului.

Guvernul Ungariei a făcut o prioritate din a aduce sub controlul statului sau în mâinile aliaţilor săi sectoarele strategice pentru economie şi societate, cum ar fi media, utilităţile publice, energia şi băncile.

Numeroase companii ungare de tehnologie și din alte domenii, afaceri mari de familii, trăiesc constant cu teama că se vor trezi la ușă cu oamenii lui Orban pentru a-și vinde, forțat, afacerile la un preț derizoriu. Refuzul, de cele mai multe ori, nu este o opțiune.

Există cazuri și mărturii și despre afaceriști români care au fost „invitați” la Budapesta de către oameni apropiați lui Viktor Orban, unde li s-a pus în vedere predarea afacerilor lor guvernului ungar. Din fericire, în unele dintre aceste cazuri, autoritățile române au intervenit la timp.

Compania ungară de tehnologie 4iG, de exemplu, la conducerea căreia se află cel mai bogat om de afaceri din Ungaria, Lorinc Meszaros, un apropiat al lui Viktor Orban, deține controlul pe tot ce înseamnă telecomunicații în Ungaria și în regiune.

Citește și OPINIE | Nu poți fi creștin și să îl admiri pe Andrew Tate

Pentru a consolida puterea statului în mediul de afaceri, guvernul Orban a exceptat de la regulile legale concurențiale vânzarea operațiunilor Vodafone din Ungaria către firma de stat Corvinus Zrt și 4iG, firmă din urmă care a cumpărat și acțiunile Digi din Ungaria.

Potrivit Reuters, acordul cu Vodafone este cea mai recentă tranzacție dintr-o serie de mișcări ale premierului ungar Viktor Orban și ale oligarhilor apropiați partidului său Fidesz sau guvernului său, care și-au extins influența în sectoare strategice de când Orban a preluat puterea în 2010.

Totul rezultă în faptul că întregul mediu de afaceri din Ungaria este forțat să facă afaceri doar cu statul sau sub coordonarea guvernului condus de Orban.

Un adept al naționalismului ar zice că „da, e foarte bine că Orban nu le dă străinilor firmele ungare”, în timp ce un conservator autentic ar înțelege imediat că Viktor Orban folosește autoritatea poziției sale pentru a manifesta un control oligarhic asupra economiei și a cetățenilor unguri.

Mass-media ungară, sub controlul guvernului Orban

În deceniul de când se află Orban la putere, peisajul mass-media din Ungaria a fost transformat total, mass-media publică fiind de mult timp o portavoce a guvernului, în timp ce zone extinse ale sectorului mass-media privat sunt deținute de aliații pro-guvernamentali.

Directorul politic al lui Viktor Orban, Balázs Orbán, afirma că presa de la Budapesta este controlată în proporție de 50% de stat: „Cine domină mass-media dintr-o anumită ţară, domină gândirea acelei ţări, iar prin asta, şi ţara în sine”.

În Ungaria de dinainte de 2010, această proporţie era mai mică de 24%, ceea ce însemna „o vulnerabilitate groaznică”; de atunci însă, ea a crescut la peste 50%, a spus Balázs Orbán.

Potrivit site-ului maghiar independent de știri 444.hu, în Ungaria există doar două persoane care dau instrucțiuni redacțiilor ziarelor, posturilor de radio și televiziune și site-urilor de știri: Antal Rogán and Árpád Habony, ambii oficiali guvernamentali.

Modul în care Viktor Orban folosește mass-media ca pe un braț armat al guvernului este mai degrabă o metodă comunistă consacrată dictatorilor, ceea ce un conservator nu poate accepta, el fiind adeptul libertății de exprimare și al democrației.

Viktor Orban, la fel ca Vladimir Putin, tânjește la teritorii care nu-i aparțin

Faptul că Orban și partidul stat Fidesz insistă că Ardealul și Ținutul Secuiesc sunt ale Ungariei, nu ale României, este mainstream deja. Ei știu foarte bine că în România nu vor exista niciodată regiuni autonome, dar asta nu-i împiedică de ani de zile să transfere zeci de milioane de euro în comunitatea maghiară din România, să agite constant spiritele și să se prezinte în fața camerelor cu hărți în care apare „Ungaria mare”, cu tot Ardealul în componență. Aceste atitudini de punere sub semnul întrebării a integrităţii teritoriale ori a suveranităţii României, în mod direct sau indirect, sunt inacceptabile.

Curios, însă, toți acești bani investiți de guvernul Orban nu se regăsesc în prosperitatea secuilor – toate zonele majoritar maghiare din România sunt în pragul sărăciei, fiind administrate în exclusivitate de UDMR, brațul politic al lui Orban în România.

Dar Ungaria a deținut în România nu doar un braț politic, ci și unul paramilitar. În 2014, SRI a declarat indezirabil în România un extremist maghiar pe nume Mikola Bela, care conducea o unitate paramilitară denumită „Noua Gardă Ungară”, organizație care milita și se antrena paramilitar pentru recuperarea teritoriilor „Ungariei mari”. Bela a fost expulzat sub acuzația că pregătea acțiuni care puneau în pericol securitatea națională a României.

Membri a patru mişcări extremiste maghiare au primit interdicţie de a intra în România. Pe lista Ministerului de Interne sunt Partidul Jobbik, Noua Gardă, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate şi Oastea Haiducilor.

Investigații de presă au dezvăluit că finanțarea unor astfel de mișcări paramilitare era susținută și de Rusia.

Recentul show obraznic pe care l-a dat la Băile Tușnad, aflat la Universitatea de Vară „Tusvanyos”, în care a susținut dreptul Ungariei asupra teritoriilor românești, demonstrează încă o dată că politica lui Orban este una dezbinatoare și care nu are nimic de-a face cu valorile conservatoare.

După ce a fost primit cordial de către prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, Orban nu a ezitat să jignească autoritățile române, să ia în derâdere politica de la București, încălcând toate cutumele diplomatice și de bun simț față de România și de cetățenii ei. Din păcate, reacția autorităților române continuă să fie una slabă.

Viktor Orban are o simpatie pentru dictatori

La fel ca Vladimir Putin, și Viktor Orban declară că apără lumea în fața tăvălugului progresist și neomarxist occidental, doar că declarațiile ambilor rămân doar simple ventuze pe un geam murdar al realității.

În câteva rânduri după alegerile din 2020, sub lunga povară a sărăciei și a corupției, cetățenii din Belarus s-au revoltat și au protestat zile la rând în marile orașe împotriva președintelui Aleksandr Lukashenko, care a apelat la forță și arme pentru a stopa protestele, rezultând cu morți în rândul populației. Moment în care Viktor Orban a simțit că trebuie să vină în ajutorul Belarusului și l-a sunat pe dictatorul bielorus pentru a-și arăta susținerea pentru el în acele zile dificile.

De asemenea, nu mai este o surpriză pentru nimeni legătura ombilicală între Viktor Orban și Vladimir Putin. Jocul de intimidare și dezintegrare teritorială a zonei est-europene și occidentale făcut de Orban este un copy paste ordinar al repertoriului dictatorului de la Moscova.

În februarie 2023, de exemplu, Viktor Orban a susținut interesele Rusiei de invadare a altor țări, prin validarea politică a regiunii autonome Găgăuzia, regiune care amenință suveranitatea Republicii Moldova.

Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar pentru problemele legate de autonomie, a participat la o conferinţă la Comrat, capitala regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, la invitația guvernatoarei pro-ruse Irina Vlah.

Găgăuzia este o regiune autonomă (din 1995) din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, un popor vorbitor al unei limbi turcice și apropiat cultural de turci. Oficial, regiunea se află pe teritoriul Republicii Moldovei, dar influența rusă a reușit să o mențină ca pe un ghimpe în coasta Republicii Moldova, în același registru cu Transnistria, o altă regiune „autonomă” rusă din Republica Moldova.

În privința Ucrainei, Viktor Orban susține acțiunea invadatoare a Moscovei, insistând chiar că și Ungaria are dreptul la teritorii din Ucraina. „Pentru mine, Putin este un lider popular și stabil”, spunea Orban într-un interviu pentru publicația germană Bild.

Orban a luat măsuri pandemice abuzive

Planeta a traversat cea mai dificilă perioadă din istoria contemporană, și anume pandemia de coronavirus. La scurt timp după impunerea unor restricții naționale și globale, cetățenii din multe țări s-au revoltat împotriva abuzurilor și limitărilor fără sens ale drepturilor constituționale de către guverne lor, ducând la proteste masive, deicizii judecătorești favorabile cetățenilor și deconspirarea acțiunilor abuzive guvernamentale din Canada, Australia, unele state din SUA, de exemplu.

Puțini știu sau au urmărit, însă, că guvernul Orban a acționat în forță și abuziv în pandemie.

În 2021, guvernul ungar a impus vaccinarea obligatorie cu a treia doză angajaților din sănătate, fără a le oferi alternative, și a tuturor angajaților din sectorul public.

În privința măștilor, care s-au dovedit a fi total ineficiente împotriva Covid-19, guvernul Orban a menținut obligativitatea purtării lor până anul acesta, pe 1 mai 2023 – dată la care întreaga planetă renunțase deja la obligativitatea lor.

Economia Ungariei este la pământ

Sub conducerea oligarhică și de control al mediului privat și economic exercitat de Viktor Orban, Ungaria traversează un regres economic acut.

Recent, presa independentă din Ungaria relata despre grupuri de unguri care vin în România pentru cumpărături, având în vedere costul ridicat al vieții în Ungaria.

În ultimii doi ani, Ungaria a rămas fără combustibil la pompe, raționalizând bunurile care pot fi  cumpărate de oameni din magazine; inflația este de 24%, la fel ca în Republica Moldova (care se confruntă cu o criză energetică de proporții) și ca în Ucraina (o țară aflată în război de mai bine de un an de zile) – în timp ce media inflației în UE este de 10%.

Potrivit Eurostat, prețurile alimentelor au crescut cu peste 45% pe parcursul anului, depășind cu mult următoarea cifră, de puțin peste 29%, în Slovacia.

O altă cauză majoră care a adus Ungaria în pragul falimentului a fost faptul că a avut alegeri în 2022 și că Viktor Orban a cumpărat voturi.

„Înainte de alegeri, guvernul a avut cheltuieli uriașe. A restituit, de exemplu, impozitul pe venit familiilor cu copii. Au fost multe cheltuieli electorale menite să aducă voturi partidului de guvernământ. Acesta a fost un factor care a creat o inflație record în Ungaria”, a declarat economistul Zsolt Darvas.

Guvernatorul Băncii Naționale, Gyorgy Matolcsy, fost ministru al Economiei în cabinetul lui Viktor Orban și până nu demult un aliat al liderului maghiar, nici nu mai încearcă să păstreze aparențele: „Ne-am abătut de la drumul nostru. Politicile economice axate pe echilibru, care au dus la succesul Ungariei, s-au prăbușit”, a declarat șeful băncii centrale, care a comentat că există o contradicție de principii între bancă și guvern.

Concluzie: Orban mimează valorile conservatoare

Pentru a-și acoperi incapacitatea de a conduce democratic și prosper Ungaria, Viktor Orban apelează la cartea ideologică prin atacarea Uniunii Europene și a Occidentului.

Este bine cunoscut faptul că Occidentul presează tot mai mult pentru adoptarea unor ideologii toxice, precum „drepturile” lgbt, transgender, climatice, în țările participante la lumea liberă și nu numai. Iar Orban exploatează cu succes acest lucru, apărând, aparent, suveranitatea, cultura și identitatea Ungariei – un lucru nobil, în teorie, dar nu și în ceea ce practică el.

Viktor Orban nu este deloc credibil când este pus în fața realității acțiunilor și situației în care se află Ungaria sub conducerea lui. Mai degrabă, el este interesat să abuzeze de autoritatea pe care o are și de cetățenii unguri, jucând cartea victimei, toate acestea fiind contrare valorilor în care crede un conservator.

Ca fapt divers, Ungaria „conservatoare” pe care o laudă și conduce Viktor Orban, înregistrează procente ridicate de divorț (1.9 divorțuri la 1.000 de locuitori, locul 38 global și peste Germania, România, la egalitate cu Franța), avort la cerere (23.4 la 1.000 de femei, locul 11 global și peste Germania, Franța). Este adevărat că în 2023 a impus reguli mai stricte pentru avort, dar procentul rămâne unul ridicat.

De asemenea, în 2019, Viktor Orban a anunțat beneficii fiscale pentru creșterea natalității, precum extinderea unui program de împrumuturi pentru familiile cu cel puţin doi copii, pentru a-i ajuta să cumpere locuinţe, subvenţionarea achiziţiei de maşini şi scutirea de la plata impozitului pe venit în cazul femeilor cu cel puţin patru copii. Femeile cu vârste de sub 40 de ani care se căsătoresc pentru prima dată au dreptul la un împrumut subvenţionat de 10 milioane e forinţi (36.000 de dolari).

Din nou, în teorie nobil și încurajator, dar în realitate, natalitatea din Ungaria se află în continuă scădere, pe fondul proastei gestionări a economiei.

În 2022, scăderea naturală a populației a fost de 47.300 de persoane. Excluzând anii COVID-19, aceasta a fost a doua cea mai mare scădere din 1900 încoace. Numărul nașterilor a ajuns la 88.400, în scădere cu 5% față de 2021, iar numărul deceselor a scăzut cu 13%, ajungând la 135.700. Rata de fertilitate a alunecat la 1,52% de la 1,59% în 2021, punând capăt unor ani de creștere. În 2021, populația țării a scăzut cu aproape 60.000 de persoane, cel mai abrupt declin din ultimii 145 de ani, în timp ce numărul deceselor a depășit 150.000, cel mai mare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945.

Un conservator autentic acordă prioritate valorilor, nu adulației personajelor politice – indiferent că e vorba de Donald Trump, Tucker Carlson sau Viktor Orban. Un conservator are obligația, impusă tocmai de principiile în care crede, să analizeze dacă faptele unui om sunt în concordanță cu principiile pe care acesta le exprimă, și abia atunci poate alege să îl promoveze admirativ.

Timotei Dinică