HomeCultură

OPINIE | Poate clima să se vindece singură?

OPINIE | Poate clima să se vindece singură?

Foto: Naldo Mesquita/Pexels Merită să-i ascultăm pe cei care se opun consensului catastrofist privind încălzirea climatică „Încetați cu toată di

Foto: Naldo Mesquita/Pexels

Merită să-i ascultăm pe cei care se opun consensului catastrofist privind încălzirea climatică

„Încetați cu toată discuția asta despre criza existențială. Președintele Biden a declarat: “Schimbările climatice reprezintă literalmente o amenințare existențială pentru națiunea noastră și pentru lume”. Secretarul Apărării, Lloyd Austin, vorbește, de asemenea, despre “amenințarea existențială” a schimbărilor climatice”, scrie Andy Kessler, autor și jurnalist, pentru The Wall Street Journal.

Consilierul pe probleme de securitate națională SUA, Jake Sullivan,  identifică „accelerarea crizei climatice” ca fiind unul dintre motivele pentru un „nou consens” în ceea ce privește alegerea de către guvern a câștigătorilor și perdanților în economie. Fiți atenți la cei care promovează consensul.

Dar dacă întreaga premisă este greșită? Dacă Pământul se auto-vindecă? Înainte de a-mi arunca invective de „negaționist al climei”, să ne gândim bine. Pământul există de mult timp, iar organismele vii la fel. Cu siguranță, ar putea crede un inginer luminat, creatorul planetei a construit un mecanism de reglare a căldurii, altfel nu am mai fi aici ca să ne facem griji.

Teoria schimbărilor climatice este că excesul de dioxid de carbon și de metan reține radiațiile solare în atmosferă, iar aceste gaze cu efect de seră produse de om reflectă mai multă căldură pe Pământ, încălzind planeta. Destul de simplu. În cele din urmă, ajungem la un punct critic, când se formează bucle de feedback pozitiv – mai puțină gheață care să reflecte lumina soarelui, oceane calde care nu mai pot absorbi dioxidul de carbon – și atunci ne prăbușim, din punct de vedere existențial. Așa că renunțați la sobele pe gaz și la mașinile suburbanele care scuipă carbon.

Dar nimic nu este simplu. Cum rămâne cu buclele de feedback negativ? Exemple: sudoarea umană și condensarea sa răcoroasă sau dilatarea sau contracția irisului nostru în funcție de cantitatea de lumină care intră. Norii, care pot bloca soarele sau îi pot reține radiațiile, sunt rareori menționați în discuțiile despre climă.

De ce? Pentru că norii sunt, în mod notoriu, dificil de modelat în simulările climatice. Steven Koonin, profesor la Universitatea din New York și autor al cărții “Unsettled”, spune că puterea de calcul din prezent poate modela atmosfera Pământului în grile de 60 de mile pe latură. Destul de grosier. Așadar, spune dl Koonin, „proprietățile norilor din modelele climatice sunt adesea ajustate sau “reglate” pentru a corespunde observațiilor”. Reglate!

Luna trecută, modelatorii de la Organizația Meteorologică Mondială a Națiunilor Unite au declarat că „încălzirea fenomenului El Niño” și „schimbările climatice provocate de om” înseamnă că există „o probabilitate de 66% ca temperaturile globale medii anuale să depășească pragul de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până în 2027”. Observați că El Niño este menționat primul.

Richard Lindzen, profesor la Massachusetts Institute of Technology și autorul principal al unui prim raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, spune: „Temperaturile de la tropice rămân relativ constante în comparație cu modificările temperaturilor de la tropice la poli. Diferența dintre tropice și polare este de aproximativ 40 de grade Celsius în prezent, dar era de 20 de grade în timpul epocii calde a Eocenului și de 60 de grade în timpul Epocii Glaciare”.

Această diferență are mai mult de-a face cu schimbările în rotația Pământului, cum ar fi oscilațiile, decât cu orice altceva. Potrivit lui Lindzen, acest efect este de aproximativ 70 de ori mai mare decât cel al gazelor cu efect de seră produse de om.

OK, înapoi la nori. Norii Cumulus, norii pufoși, adesea numiți nori de furtună, sunt un element important de convecție, transportând căldura de la suprafața Pământului către atmosfera superioară. Deasupra lor se află norii cirrus de mare altitudine, care pot reflecta căldura înapoi spre suprafață. Cu toate acestea, o lucrare a lui Lindzen din 2001 sugerează că norii cirrus de la înălțime de la tropice se risipesc odată cu creșterea temperaturii. Acești nori cirrus care se subțiază permit scurgerea unei cantități mai mari de căldură. Se numește Efectul Iris, ca un deschizător de aerisire cu temperatură controlată pentru o seră reală, astfel încât să nu vă prăjiți (existențial) plantele. Da, Pământul are o supapă de siguranță.

„Acest lucru compensează cu mult efectul gazelor cu efect de seră”, spune Lindzen. După cum vă puteți imagina, teoriile care demontează consensul climatic sunt întâmpinate cu respingeri și alte lucrări. Adesea, subliniază dl Lindzen, criticii, „pentru a menține povestea încălzirii, își ajustează modelele, în special acoperirea și reflecția sau albedo-ul norilor de la tropice”. Mai multe reglaje.

O lucrare din 2021, scrisă în colaborare cu dl Lindzen, arată un sprijin puternic pentru efectul Iris. Poate că Pământul chiar a fost construit de un inginer. Dovada? Nimeni altul decât astronomul Carl Sagan a descris Paradoxul Soarelui Tânăr și Slab, conform căruia, în urmă cu mult timp, energia Soarelui era cu 30% mai mică, dar clima Pământului era practic la fel ca în prezent. Norii cirrus s-au format probabil pentru a reține căldura – un Iris închis și o buclă de reacție negativă la lucru.

Într-un articol publicat în 2015 în Nature Geoscience, Thorsten Mauritsen și Bjorn Stephen de la Institutul Max Planck de Meteorologie au refăcut modelele climatice folosind Efectul Iris și au constatat că acestea modelează mai bine observațiile istorice. Nu este nevoie de reglaj. Nu ar fi frumos dacă ONU ar folosi modele climatice și de nori realiste?

Pământul s-a încălzit, dar sunt convins că buclele de feedback negativ ne vor salva. Respingerea Efectului Iris sau dezacordarea acestuia nu este știință. Din păcate, știința climatică s-a transformat în retorică climatică.

Și rețineți, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a explicat în aprilie că cheltuielile ecologice „au ca scop principal transformarea crizei climatice într-o oportunitate economică”. Hmmm. „Catastrofale”, „existențiale” și „criză” sunt idei tulburi. Feedback-ul negativ este binevenit.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0