HomeActualități

OPINIE | Scoaterea OMV și a intereselor austriece din România, soluția pentru a regla intrarea în Schengen

OPINIE | Scoaterea OMV și a intereselor austriece din România, soluția pentru a regla intrarea în Schengen

Vor fi politicienii români îndeajuns de curajoși să meargă în direcția asta? Le vor cere alegătorii partidelor pe care le-au votat să acționeze unitar

Vor fi politicienii români îndeajuns de curajoși să meargă în direcția asta? Le vor cere alegătorii partidelor pe care le-au votat să acționeze unitar într-o problemă de securitate națională?

După refuzul de ani de zile al Olandei, soluționat între timp, de a vota accesul României în Spațiul Schengen, cu câteva zile înaintea deciziei oficiale pozitive României Austria s-a crispat brusc și a declarat că nu este de acord. A invocat sau mai degrabă a inventat motive nerealiste.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că își va reevalua poziția în primăvara anului 2023.

Motivele

În prima faza a criticat valul migrator care a lovit Europa în ultimii ani, acuzând România că a permis accesul migranților în Austria, deși statul român nu are graniță comună cu austriecii – migrația a fost o problemă a Europei, nu a României, iar principalul vinovat pentru ea este Germania, care i-a invitat și primit cu brațele deschise pe cei care refuză să se integreze în cultura germană și care terorizează orașele odată liniștite – violuri, atacuri, acțiuni islamiste, noua cultură importată de Occident.

Cele mai noi date centralizate de FRONTEX arată că în primele nouă luni ale anului au fost raportate de trei ori mai multe încercări de trecere ilegală a frontierelor externe ale Uniunii pe toate rutele din Balcanii de Vest. Asta înseamnă aproape 130.000 de tentative, iar Austria susține că acesta este motivul pentru care se confruntă cu mai bine de 100.000 de cereri de azil.

Argumentul României este că nu se află pe niciuna dintre rutele din Balcanii de Vest și vine cu cifre pentru a își argumenta poziția. Dacă ruta Balcanilor de Vest a înregistrat în total o creștere cu 170%, în România au fost cu 43% mai puține încercări de intrări ilegale. Ne uităm și la frontiera cu Serbia, practic granița dintre țara noastră și prima țară din regiunea problematică pentru austrieci, și vedem că acolo au fost înregistrate 1,3 la sută din totalul trecerilor ilegale din regiune.

Ulterior, guvernul austriac a invocat rele tratamente aplicate companiilor austriece în România. E justă afirmația?

Să luăm OMV, de exemplu. Profitul net al OMV Petrom a crescut de peste 5 ori în primele 9 luni din 2022 față de aceeași perioadă din 2021, cauza principală fiind scumpirile hidrocarburilor, carburanţilor şi energiei electrice. Astfel, compania a raportat un profit de 9,156 miliarde lei, față de 1,676 miliarde de lei în primele nouă luni din 2021.

Raiffeisen Bank, o altă afacere de succes austriacă, a obţinut un profit de 173 mililoane de euro din România în 2021, în creştere cu 31,8%. Veniturile operaţionale: plus 2,3%, la 550 milioane euro.

Erste, proprietarul BCR, a încheiat primele nouă luni din 2022 cu  un venit net din dobânzi de 4,38 miliarde euro, în creştere cu 19,5% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce profitul net atribuibil proprietarilor societăţii mamă a crescut cu 13,4%, la 1,64 miliarde euro, potrivit raportului financiar publicat vineri pe site-ul instituţiei. Venitul net din taxe şi comisioane s-a majorat cu 8,25%, la 1,82 miliarde euro.

Mare parte din aceste venituri a ieșit din țară cu destinația Viena. Și chiar au susținut mașinăria ticăloasă de război a Rusiei.

Toate argumentele Austriei sunt false și denotă ceea ce în Europa se cunoaște de mult timp, și anume un balet al Vienei cu Moscova. Nu există dovezi publice că Austria execută ordine de la ruși, dar există deja un tipar de influență masivă a Kremlinului asupra clasei politice austriece.

Baletul pe care Austria îl face cu Vladimir Putin datează de mai mult timp, doar că acum a devenit mai vizibil și are consecințe dureroase. Este vorba de relații economice și politice, individuale și la nivel de stat. Relațiile lor depășesc cu mult vasalitatea guvernului Orban din Budapesta, care joacă mai degrabă un rol de clovn provocator.

Când în vara lui 2018, Karin Kneissl, fost ministru de externe, dansa la propria nuntă cu Vladimir Putin, probabil că se gândea nu doar la noul serviciu de informații sub influență rusească despre care se discuta în acel moment, demers nefinalizat, dar anchetat de autorități, ci și la postul din Consiliul de Supraveghere al concernului petrolier rusesc Rosneft pe care urma să-l ocupe în 2021.

A fost colegă cu fostul cancelar german, social-democratul Gerhard Schröder, care conducea concernul rusesc, și a demisionat în 23 mai anul acesta, după plecarea lui Schröder.

Fosta ministră de externe și-a descoperit după plecarea din funcție și calități de editorialist, dar nu oriunde, ci la Russia Today, post de propagandă al Kremlinului, pentru care a scris articole de opinie.

De altfel, Kneissl, o expertă în Orientul Mijlociu fără afiliere politică, a fost numită în cabinet de Partidul Libertăţii, care a avut un acord de cooperare cu partidul Rusia Unită a lui Putin.

Dar Karin Kneissl nu este singurul politician austriac aflat pe ștatul de plată al Moscovei și în grațiile lui Putin. Rețeaua de influență a Rusiei, despre care scria cotidianul austriac Kurier, este mai extinsă, potrivit România Europa Liberă.

  • Christian Kern, șef de guvern între 2016-2017, face parte din consiliul de supraveghere al căilor ferate de stat ruse, RZD.
  • Hans Jörg Schelling a fost ministru de finanțe al executivului vienez între 2014-2017, a lucrat timp de un an drept consultant pentru Gazprom, în special pentru controversatul proiect al conductei de gaz Nord Stream 2.
  • Fostul vice-cancelar Hans-Christian Strache, care a trebuit să demisioneze în 2019, înainte de alegerile europene, ducând la căderea guvernului de dreapta, după ce un clip video îl prezenta gata să primească bani pentru favoruri din partea unei false milionare ruse.
  • Rainer Seele, directorul grupului austriac OMV, a fost decorat în 2018 de către președintele rus Vladimir Putin cu ”Ordinul Prieteniei”.

Duplicitatea Austriei după invadarea Ucrainei de către Rusia este un alt aspect care trebuie luat în considerare. Austria importă 80% din necesarul de gaze din Rusia.

Primul lider occidental care l-a vizitat pe Putin în aprilie 2022, la scurt timp după invazie, a fost cancelarul austriac Karl Nehammer, la inițiativa sa. Discuția a durat aproximativ 75 de minute la reședința lui Putin Novo-Ogaryovo de lângă Moscova și a fost „directă, deschisă și dură”, după spusele cancelarului.

Întâlnirea nu a fost văzută cu ochi buni de ceilalți lideri occidentali, mai ales că venea în contextul atrocităților făcute de ruși la Bucea. Cert este că rezultele ei s-au făcut simțite: Austria, care nu face parte din NATO, fiind neutră, a anunțat că nu va furniza arme Ucrainei, a refuzat să susțină sancțiunile asupra importurilor de gaze rusești, ca și Germania și Ungaria, de altfel, invocând faptul că țara este dependentă de gazul rusesc.

Scoaterea OMV din România este nu doar o reglare de conturi cu Austria, ci este și o măsură sănătoasă pe termen lung de securitate națională.

„Interesele strategice ruso-austriece se învârt în jurul companiei Petrom, controlată de grupul austriac OMV. Serviciile secrete românești aveau informații conform cărora grupul OMV își putea vinde oricând acțiunile de la Petrom către companiile rusești”, scria Newsweek în 2018.

Acest detaliu a apărut într-o cablogramă Wikileaks, din 2006. Atunci, Claudiu Săftoiu, în calitate de șef al Serviciului de Informații Externe, îl informa pe Robert Mueller, directorul FBI, că „o altă companie petrolieră, OMV, își poate vinde participația la OMV-Petrom către companiile rusești”.

Trei ani mai târziu, grupul austriac OMV a fost acuzat public că reprezintă o acoperire pentru interesele rusești. Acuzația a fost lansată de președintele executiv al MOL, Zsolt Hernadi, în fața Comisiei de relații externe a Parlamentului ungar. Declarația a fost făcută în contextul în care OMV vânduse 21% din acțiunile MOL către rușii de la Surgutneftegaz, o companie controlată de miliardarul Vladimir Bogdanov, aflat pe lista neagră de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii.

Cooperarea OMV cu Rusia datează din 1968. În plus, OMV are un parteneriat strategic cu Gazprom, o altă firmă aflată pe lista de sancțiuni a Casei Albe. Cele două companii au semnat un acord prin care cantitatea de gaze rusești livrate către Austria va crește la 150 de miliarde de metri cubi până în 2027. În plus, OMV și  Gazprom sunt legate și de Hub-ul  de gaz Baumgarten (Central European Gas Hub), cel mai important terminal pentru gazul venit din Rusia și Norvegia.

Nu știm sigur dacă boicotarea intereselor austrice în România va funcționa, dar o acțiune în forță și unitară a tuturor partidelor românești de a scoate din țară afacerile de succes ale Austriei este cea mai bună soluție – pentru asta avem nevoie de politicieni curajoși și dispuși să lase diferendele la o parte.

Declarațiile deputatului PNL Robert Sighiartău, care amenință Austria cu repercusiuni, sunt un semnal transmis de la București:

„Dacă aceasta este concluzia şi la votul de mâine, eu vă spun că va avea repercursiuni foarte grave între relaţiile bilaterale dintre cele două ţări şi aici mă refer în special la presiunea populară care va exista asupra firmelor austriece care sunt în România dar şi asupra reprezentanţilor politici din Austria”, a spus Sighiartău.

„Nu vrem să le anunţăm acum, îl avem pe preşedinte, pe premier, care se vor pronunţa şi avem şi pârghii parlamentare şi de alt fel ca să înţeleagă şi celelalte ţări şi Austria că nu te poţi juca în aceste momente complicate pentru Europa cu chestiuni politice. Există pârghii şi se va acţiona cu siguranţă”, a afirmat Sighiartău.

Timotei Dinică

COMMENTS

WORDPRESS: 0