OPINIE | Trump are dreptate în privința infracționalității din America

Indiferent că îl iubim sau îl urâm, nu putem nega că Donald Trump are instincte politice extraordinare. Faptul că un dezvoltator imobiliar miliardar a câștigat Biroul Oval în baza unei campanii de susținere a clasei muncitoare americane și, în acest proces, a reușit să realinieze de unul singur cele două mari partide politice ale noastre, a fost de-a dreptul uimitor.

Acesta este motivul pentru care, în ciuda multiplelor sale greșeli, republicanii ar trebui să-i acorde atenție lui Trump, analizează Liz Peek într-un articol The Hill.

În timpul primei sale campanii politice din 2016, Trump s-a concentrat pe frontiere și pe China. Criticarea valului uriaș de persoane care intră ilegal în țară și furtul proprietății intelectuale a Americii de către Beijing a atras atenția alegătorilor. „Construiți zidul!“ a devenit o lozincă scandată în toată țara.

În prezent, Trump are un alt obiectiv. Într-un recent discurs la Summitul America First Agenda din Washington, D.C., el a vorbit despre siguranța publică, concluzionând că „în țara noastră domnește acum infracționalitatea“.

Pe măsură ce ne apropiem de alegerile din noiembrie, despre acest lucru ar trebui să vorbească și candidații republicani.

De ce? Pentru că, potrivit unui sondaj recent, 81% dintre alegătorii înregistrați afirmă că infracționalitatea este o problemă majoră în SUA, iar 79% declară că infracționalitatea și siguranța personală reprezintă una dintre principalele lor preocupări.

Cum ar putea să nu-i preocupe? Infracționalitatea a scăpat de sub control; politicile periculoase și nechibzuite sunt de vină. Nu e ceva la care putem închide ochii; este o problemă care contribuie la distrugerea orașelor și a economiei noastre. Și este o problemă care arată cât de paralele cu realitatea și ipocrite sunt elitele democrate.

Democrații sunt de partea progresiștilor precum George Soros, care sprijină constant oamenii și politicile ce afectează siguranța orașelor noastre.

Wall Street Journal a publicat recent un articol de opinie scris de Soros în care acesta justifică – fără a-și cere scuze – faptul că a ajutat la alegerea procurorilor districtuali ce eliberează infractorii violenți la câteva ore după arestare, permițând astfel intensificarea infracționalității.

Soros afirmă că a pune în balanță „justiția“ și „siguranța“ este o alegere falsă și denunță polemicile privind politicile indulgente drept „atacuri partizane ce provoacă diviziuni“.

Cineva ar trebui să-l întrebe pe Soros cum de 60% din populația super-liberală din San Francisco a votat pentru demiterea procurorului Chesa Boudin. A fost acea coaliție de democrați și independenți sătui de situație un „atac partizan“ sau o revoltă întemeiată?

The New York Times l-a descris pe Boudin drept autor al „unuia dintre cele mai inovatoare experimente din țară în materie de reformă a justiției penale“. Mai exact, Boudin „a eliminat cauțiunea în numerar, a promis că va trage la răspundere poliția și a acționat pentru a reduce numărul de persoane trimise la închisoare“.

Planul său a fost un eșec, așa cum s-ar fi așteptat orice persoană cu mintea întreagă. San Francisco s-a transformat într-un oraș în care a înflorit infracționalitatea, precum și, conform Times: „mizeria de pe străzi, vânzările ilicite de droguri, corturile persoanelor fără adăpost și bolile mintale netratate“.

Citește și Înfrângere istorică a progresiștilor din California – omul lui Soros, demis de cetățeni

Revolta din San Francisco a inspirat un demers similar, aflat în prezent în curs de desfășurare, pentru a-l demite pe procurorul districtual din Los Angeles, George Gascon.

În New York, dacă alegătorii ar putea să-l revoce pe procurorul local Alvin Bragg, un alt progresist care susține eliberarea infractorilor violenți, probabil că ar profita de această ocazie.

Această politică reprezintă un pericol pentru fiecare segment al societății noastre. Violența scăpată de sub control este concentrată în orașele conduse de democrați, asta e clar. Dar disprețul față de statul de drept se extinde și în suburbiile noastre, ca să nu mai vorbim de valul de imigranți ilegali care se revarsă peste graniță.

Președintele Biden a declarat în repetate rânduri că nu va crește impozitele pentru persoanele care câștigă mai puțin de 400.000 de dolari pe an. Dar intensificarea infracționalității sfârșește prin a-i costa pe toți.

Când o farmacie precum Duane Reade trebuie să își țină aproape toate produsele sub cheie pentru că altfel le fură hoții recidiviști, care este reacția lor? Cresc prețurile, bineînțeles, și noi toți plătim.

Aceasta nu este o problemă minoră. Proprietarii de magazine din întreaga țară declară că se confruntă cu un număr fără precedent de jafuri, care rămân în mare parte nepedepsite. Costul bunurilor pierdute se reflectă în creșterea prețurilor.

Justificarea lui Soros privind poziția sa indulgentă față de infractori este complet lipsită de convingere, sau chiar de pasiune. El susține: „Cel mai riguros studiu științific, care a analizat date din 35 de jurisdicții, nu arată nicio legătură între alegerea procurorilor reformatori și ratele locale ale infracționalității“.

Sigur, spuneți-le asta polițiștilor frustrați, care sunt împiedicați să-și facă treaba și a căror acțiuni de arestare a infractorilor violenți devin inutile din cauza judecătorilor sau a procurorilor care nu pot sau nu vor să îi țină pe cei ce încalcă legea după gratii.

Spuneți-le asta fraților și mamelor, soților și soțiilor victimelor împinse pe șinele de metrou sau împușcate în plină zi de infractori încrezători că „scapă ușor“.

Ceea ce se întâmplă este greșit. După cum a spus Trump, „fiecare cetățean ar trebui să poată merge oriunde în această țară, la orice oră din zi, fără să se teamă că ar putea fi victima unei infracțiuni violente“.

Infracționalitatea nu este o problemă rasială. Soros acuză că faptul că „persoanele de culoare din SUA au de cinci ori mai multe șanse de a ajunge la închisoare decât persoanele albe“ este o dovadă a „unei nedreptăți care ne subminează democrația“.

Mai degrabă, este dovada că cele peste 22 de trilioane de dolari cheltuiți în ultimii 50 de ani pentru programe anti-sărăcie, mare parte dintre acestea fiind destinate comunității de culoare, au mers către cauze greșite și către persoane nepotrivite.

Soluția nu este să se permită mai multe infracțiuni care, după cum au indicat mulți, vizează în principal cartierele minorităților. Sondajele de opinie arată că americanii de culoare sunt mai interesați de intensificarea activității poliției decât americanii albi. Face sens; copiii lor sunt cei răniți de gloanțe rătăcite, băieții lor sunt recrutați în bande periculoase, școlile și cartierele lor devin zone de luptă.

Soros vorbește ca un bătrânel care nu renunță la idealismul său liberal din tinerețe, indiferent de daunele aduse oamenilor reali. Nu contează că abordarea sa nu funcționează.

Trump spunea: „Nu trebuie să ne permitem niciodată să închidem ochii la violența care ne distruge națiunea“. Are dreptate.

Traducere și adaptare
Tribuna.US