Războiul președintelui Joe Biden împotriva combustibililor fosili l-a încurajat pe președintele rus Vladimir Putin să lanseze atacul asupra Ucrainei,
Războiul președintelui Joe Biden împotriva combustibililor fosili l-a încurajat pe președintele rus Vladimir Putin să lanseze atacul asupra Ucrainei, analizează Gerard Gibert într-un articol American Spectator.
Sancțiunile recente impuse de Biden Rusiei, deși împovărătoare, nu au afectat sursa de bani a Rusiei: petrolul și gazele. De fapt, Biden a impus mai multe „sancțiuni“ companiilor petroliere americane decât celor rusești. Lucru care a constituit un avantaj pentru Putin.
Ca să fie clar, pentru război e nevoie de bani, iar Putin își obține o mare parte a banilor din vânzarea petrolului de către firmele de stat. Aproape 40% din veniturile guvernului federal rus sunt generate de industria de petrol și gaze deținută de stat, Uniunea Europeană fiind cel mai mare client pentru petrolul și gazele Rusiei. Țițeiul este o materie primă utilizată la nivel global, iar Rusia furnizează aproximativ 10% din producția mondială și aproximativ 3% din necesarul de petrol importat de SUA.
În timpul recentului său discurs privind Starea Uniunii, Biden a cerut creșterea investițiilor în domeniul producției și tehnologiei în America. El a promis că planul de infrastructură bipartizan de 1,9 trilioane de dolari va apela la furnizori americani și la forța de muncă autohtonă. I-a implorat pe americani să cumpere produse americane. Aparent, directiva respectivă nu se aplică și petrolului american, întrucât în 2021 SUA au importat 672.000 de barili de petrol pe zi din Rusia – un record istoric și o creștere de 79% față de acum patru ani.
Atât membrii democrați ai Congresului, cât și cei republicani, l-au presat pe Biden să interzică importurile de petrol din Rusia. Senatorul democrat Jon Tester (D-Mont.) a spus: „Este atât de evident că trebuie să renunțăm la ele. Mă întreb dacă există un motiv pentru care nu am făcut-o și care ar fi acela“.
„Ar trebui să încetăm să mai cumpărăm peste 600.000 de barili [de petrol rusesc] pe zi. Vă vine să credeți? Nimeni nu știa asta. Nimeni nu a dat atenție acestui fapt. Și asta trebuie să înceteze“, a declarat reporterilor senatorul de centru Joe Manchin (D-W.Va.). Chiar și Nancy Pelosi a intervenit, îndemnându-l pe Biden să „interzică importurile“.
În ciuda presiunilor exercitate atât de republicanii din Congres, cât și de democrați, fluxul de petrol dinspre Rusia către SUA a continuat, finanțând practic războiul lui Putin.
Și în timp ce prețul combustibilului crește, ministrul Muncii, Marty Walsh, a reiterat recent poziția administrației, conform căreia SUA trebuie să „avanseze cu planurile sale energetice“ și a recunoscut că „rezultatele nu se vor vedea peste noapte“. Walsh a spus că nu se are în vedere sporirea capacității de extracție pe plan autohton. În același timp, administrația Biden negociază cu Iranul pentru a ajunge la un acord nuclear cu națiunea lipsită de scrupule, care ar putea mări oferta globală de petrol, cu speranța că asta ar coborî prețurile.
Încercați să înțelegeți dacă puteți. Guvernul nostru refuză creșterea producției interne de petrol, dar nu are nicio problemă cu importul de petrol dintr-o țară coruptă, condusă de un regim islamist totalitar și periculos. Dacă li se va permite, dictatorii iranieni ar folosi cu dragă inimă armele nucleare pentru a șterge de pe fața pământului o mare parte din lumea occidentală. Acest demers este în concordanță cu politica lui Biden „Oricine în afară de America pe primul loc“.
Biden a continuat să atace sectorul privat în timpul discursului său privind Starea Națiunii. Pe un ton condescendent, disprețuitor, el le-a cerut companiilor să „scadă costurile de producție, nu salariile“. Ca și cum firmele de succes nu s-ar concentra în mod constant pe eficientizarea costurilor. A uitat oare președintele că și salariile reprezintă un cost? Este uimitor cât de puțin pricepe Biden noțiunile economice de bază.
În ciuda avertismentelor adresate Germaniei de către președinte Donald Trump, în 2018, cu privire la dependența sa pronunțată de petrolul și gazele rusești, atât ea, cât și UE, în general, nu au făcut mare lucru pentru a-și reduce dependența de pompa lui Putin. Rusia furnizează aproximativ 25% din petrolul necesar Europei și 40% din gazele naturale. Germania importă peste jumătate din necesarul de gaze naturale și cărbune din Rusia, precum și aproximativ o treime din petrolul de care are nevoie.
Concluzia este că UE are nevoie de combustibilii fosili ai Rusiei, iar Rusia are nevoie de banii Europei.
Soluția se află sub picioarele noastre. Din păcate pentru America, Biden, puternic influențat de mafia trezită preocupată de schimbările climatice, nu ne va lăsa să valorificăm darul prețios al energiei naturale pe care Dumnezeu l-a dăruit acestei țări. Mai degrabă imploră Arabia Saudită să extragă mai mult, iar anul trecut, Biden a anulat sancțiunile impuse de Trump asupra conductei Nord Stream 2, un proiect de 11 miliarde de dolari ce urma să aducă gazul rusesc în Germania.
În timpul campaniei prezidențiale din 2020, candidatul Joe Biden a proclamat schimbările climatice drept „problema numărul unu cu care se confruntă omenirea“. Acele declarații ferme au fost întâmpinate cu bucurie de fanaticii energiei verzi, care s-au alăturat lui Biden și l-au propulsat în cele din urmă pe fostul vicepreședinte la Casa Albă.
În campania sa electorală, Biden a prezentat un plan de 2 trilioane de dolari pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a renunța, în cele din urmă, complet la combustibilii fosili, înlocuindu-i cu așa-numita energie curată. El a descris schimbările climatice drept o „amenințare existențială pentru umanitate“ și a declarat că „avem o obligație morală“.
Odată ales, Biden nu a pierdut deloc timpul în ceea ce privește implementarea agendei sale climatice. Înainte ca prompterele de pe care își citea discursul de inaugurare să dispară de pe treptele Capitoliului, președintele cu mască și-a pus semnătura pe mai multe ordine executive – 17 mai exact – dintre care multe aveau legătură cu schimbările climatice.
Majoritatea americanilor probabil că nu au luat în considerare impactul politicilor lui Biden, implementate prin decrete, asupra viitoarelor evenimente globale sau asupra prețului benzinei la pompă, care acum depășește $4/galon.
Putin a ținut cont de toate aceste lucruri. Dependența de petrolul și gazul rusesc pune SUA și aliații săi europeni în dilemă privind găsirea unei soluții la atacul său asupra Ucrainei. Putin, un megaloman, și-a exprimat clar intenția de a reface vechea Uniune Sovietică. Dar are nevoie de bani pentru a susține ofensiva militară prin care să-și realizeze ambițiile imperialiste. El a calculat că fluxul de petrol și gaze rusești nu va fi perturbat, prin urmare, și robinetul de bani – care aduce Rusiei 700 de milioane de dolari pe zi – va rămâne deschis.
Mulți lideri militari și politici consideră că Putin și oligarhii din suita sa vor continua războiul doar cât timp există fonduri disponibile pentru finanțarea operațiunilor militare ale Rusiei. Suspendarea fluxului de bani ar fi singura modalitate de a stopa bombele și tancurile. Acest lucru ar însemna însă ca Occidentul să impună sancțiuni asupra industriei energetice a Rusiei. Acestea ar paraliza cu siguranță economia UE și ar crește și mai mult prețurile la energie la nivel global – inclusiv aici, în SUA – unde americanii sunt îngrijorați de scumpirile majore ce au avut loc de când președintele democrat a preluat mandatul.
Citește și Ucrainenii își riscă viața pentru ca gazul rusesc să curgă spre Europa
După cum spunea faimosul strateg democrat James Carville în timpul campaniei prezidențiale din 1992: „Nivelul economic se reflectă în alegeri“. Democrații știu că, la alegerile de la jumătatea mandatului, costul rezervorului de benzină va influența cu siguranță alegătorii. O creștere a prețurilor în următoarele câteva luni ar putea însemna pentru democrați pierderea controlului asupra ambelor camere ale Congresului.
Între timp, democrații, sub conducerea propagandistului șef – secretarul de presă de la Casa Albă, Jen Psaki – au invocat refrenul standard, populist, al „lăcomiei corporatiste“ pentru a explica prețurile de care au parte americanii la pompă. O analiză atentă a bilanțurilor financiare publicate de gigantul energetic ExxonMobil arată cu totul altceva.
În 2018, când prețul combustibilului era în medie $2,74, gigantul din domeniul energiei a obținut un profit de 21 de miliarde de dolari. Prețul actual de $3,61 reflectă o creștere de 32% față de media de acum patru ani. Deci, conform afirmațiilor democraților anti-capitalism, precum Bernie Sanders, ne-am aștepta ca profitul companiei Exxon să fie măcar cu 32% mai mare decât cel din 2018.
Din nou, examinând declarațiile de venit ale companiei, observăm că se preconizează că Exxon va face anul acesta un profit mai mare cu doar 10% față de cel din 2018. În plus, în 2020 – când guvernele au închis economia pentru a aplatiza curba COVID – compania a pierdut 22 de miliarde de dolari. Practic, în 2020 și 2021, ExxonMobil a fost pe zero.
Datorită eforturilor investitorului activist Engine No. 1, consiliul de administrație al Exxon, format din 12 membri, include acum trei membri care încearcă să transforme cea mai mare companie petrolieră din lumea occidentală într-un producător de energie verde. În mai anul trecut, un tribunal olandez a ordonat companiei Royal Dutch Shell să-și reducă emisiile de carbon cu 45% până în 2030. Nu prea stimulezi oferta globală în acest fel.
Psaki și șeful ei ne spun să ne grăbim să cumpărăm un vehicul electric și să ne izolăm casele pentru a reduce consumul de petrol. E adevărat, într-o zi de vineri din ianuarie, tot ea le-a spus americanilor să „facă un curs de kickboxing, să soarbă dintr-o margarita și să facă tot ce simt că ar avea nevoie în acest weekend“ pentru a scăpa de stres. Doar că nu precizează că nivelul crescut de stres al americanilor se datorează politicilor șefului ei.
Mai avem apoi recentele personaje nominalizate de Biden la Conducerea Rezervei Federale. Două dintre aceste personaje, Sarah Bloom Raskin și Lisa Cook, sunt niște activiste trezite, deloc potrivite pentru a superviza politica monetară, lucru de care ar trebui să se ocupe Federal Reserve. Raskin, selectată de Biden pentru funcția de vicepreședinte al instituției, vrea ca organizația ce elaborează politica monetară să transfere capitalul din industria combustibililor fosili către energia verde. Ea susține ideea ca Federal Reserve să ceară băncilor rapoarte regulate privind capacitatea de funcționare în situații de criză pentru a limita practic capitalul acordat industriei combustibililor fosili.
Dacă țineți cont de toate acestea – ordinele executive anti-combustibili fosili, prezența activiștilor pentru schimbările climatice în consiliile giganților din domeniul energetic ce îndeamnă la renunțarea la combustibilii fosili, precum și limitarea capitalului pentru industria combustibililor fosili de către membri din conducerea Federal Reserve – rezultatul este un elixir toxic care, în cele din urmă, reduce rezerva globală de petrol. O disponibilitate mai redusă, urmată de o creștere a cererii, înseamnă prețuri mai mari și o mai mare dependență de Rusia. Putin știe asta. Mizează pe asta.
Președintele Rusiei profită de obsesia Occidentului pe tema energiei verzi pentru a-și umple buzunarele și a prelua controlul asupra Ucrainei și ar putea chiar prinde curaj să invadeze Lituania, Letonia, Estonia și nu numai. Repet, singura modalitate de a stopa agresivitatea lui Putin este să-i tăiem fondurile. Și acest lucru poate fi realizat doar prin paralizarea industriei petroliere de stat a Rusiei.
Pentru a compensa cele 10 procente reprezentate de Rusia în aprovizionarea mondială cu petrol, Biden ar trebui să ia măsuri care să crească producția americană de petrol și gaze. Ar trebui să reia de îndată construcția conductei Keystone XL. Biden ar trebui să anuleze decretele ce interzic forarea pe terenuri publice și în apele federale. Și ar trebui să anuleze reglementările împovărătoare și inutile care pun piedici producției de petrol. În ultimul rând, el și partidul său ar trebui să renunțe la retorica constantă anti-combustibili fosili și să încurajeze industria americană din domeniu să intensifice extracția și producția de carburanți.
La urma urmei, la ce ajută combaterea schimbărilor climatice, aparent cu scopul de a salva planeta, dacă o reacție slabă din partea Americii permite unui nebun să arunce lumea în aer?
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS