Rusia emite pretenții aberante. NATO răspunde

Ministerul rus de Externe afirmă vineri că între garanţiile pe care Rusia le cere Occidentului pentru securitatea sa se află o retragere a forţelor NATO din România şi Bulgaria, relatează Reuters.

Moscova cere garanţii cu caracter constrângător juridic prin care NATO să nu se mai extindă şi să revină în frontierele pe care le avea în 1997.

Întrebat ce înseamnă acest lucru pentru Bulgaria şi România, care au aderat la NATO după 1997, ministerul a răspuns că vrea ca toate trupele, armamentul şi alte materiale străine să fie retrase din aceste ţări.

La București, Deputatul Daniel Gheorge a reacționat la solicitările Moscovei pe pagina sa de Facebook:

„Pretenția Rusiei ca NATO să își retragă forțele din România și Bulgaria este o sfidare tipică mentalității sovietice. Rusia nu are niciun drept să se bage peste deciziile suverane ale unor țări membre NATO, astfel de atitudini nu fac decât să ne arate natura agresivă a regimului politic de la Moscova care pur și simplu pare a încerca reeditarea unor formule internaționale depășite, specifice Războiului Rece.

România este o țară NATO care nu are nevoie de acordul Rusiei pentru nicio decizie cu caracter suveran ori care privește în vreun fel drepturile și obligațiile sale de membru al alianței nord-atlantice. Ideea retragerii NATO din România ori din alte țări din cadrul alianței nu este doar inacceptabilă și ofensatoare însă nu poate face parte niciodată dintr-o negociere NATO-Rusia!

Mi se pare fundamental ca toți reprezentanții Europei și ai SUA să înțeleagă faptul că sunt linii roșii peste care nu se poate trece, sunt de asemenea subiecte care nu se pot discuta sub nicio formă, precum suveranitatea țărilor din cadrul NATO și decizia lor de a menține forțe aliate pe teritoriul național, iar de asemenea sunt obligați să nu uite că fiecare concesie pe care o vor face se va transforma mai apoi intr-un lanț de cedări!”

Bogdan Aurescu, ministrul român de externe a reacționat și el:

„ MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.

Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.

Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.

Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.

Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”.

Mircea Geoană, secretarul adjunct la NATO, a declarat:

„Răspunsul nostru a fost și rămâne la fel de clar și de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul țărilor NATO. Este treaba NATO unde și în ce configurație, în funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO. Nu este problema Federației Ruse, așa cum noi nu spunem Federației Ruse unde să își pună sau să nu își pună propriile forțe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federației Ruse este că e totalmente anacronic și este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poți să ameninți cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent și democratic din Europa. Aceasta este linia cu adevărat roșie, nu cea pe care o spune șeful diplomației de la Moscova”.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat miercuri că Franța va trimite trupe în România în cadrul operațiunilor NATO pentru asigurarea securității statelor din estul alianței. Este un anunț major în plină criză de securitate pe flancul estic al NATO.

„Am trimis trupe pentru a asigura securitatea partenerilor noștri europeni în cadrul misiunilor NATO, la prietenii noștri din zona baltică și vom continua să o facem. Am arătat disponibilitatea noastră de a merge mai departe, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni și de a ne asuma responsabilitatea în misiuni  de tip ”prezenţă înaintată consolidată”, mai ales în România. Solidaritate cu prietenii noștri europeni în cadrul NATO”, a declarat președintele francez.

Ben Wallace, secretarul apărării din Marea Britanie, a transmis că țara sa trimite Ucrainei rachete antitanc și trupe britanice pentru instruirea militarilor ucraineni.

„Ucraina are dreptul de a-și apăra granițele, iar acest nou pachet de ajutoare îi sporește și mai mult capacitatea de a face acest lucru. Aceste arme vor fi folosite pentru autoapărare”, a declarat ministrul.

Rusia a masat la graniţa cu Ucraina inclusiv rachete cu rază medie de acţiune de tipul Iskander-M, conform celor mai recente rapoarte ale ministerului ucrainean al Apărării publicate de CNN şi care avertizează asupra iminenţei unei invazii a armatei ruse care a comasat până acum peste 127.000 de militari la frontieră.

Tribuna.US