HomeLibertate Religioasă

Seculariștii iau în vizor practicile de angajare ale organizațiilor religioase

Seculariștii iau în vizor practicile de angajare ale organizațiilor religioase

Seculariștii au căutat de multă vreme să submineze autonomia organizațiilor religioase. Cerând libertate pentru ei înșiși în timp ce o refuză altora,

Seculariștii au căutat de multă vreme să submineze autonomia organizațiilor religioase. Cerând libertate pentru ei înșiși în timp ce o refuză altora, seculariștii iau tot mai des în vizor practicile de angajare ale școlilor religioase, bisericilor și organizațiilor de caritate.

Refuzând să se oprească până ce nu secularizează totul, inclusiv religia însăși, seculariștii susțin în mod ridicol că organizațiile religioase au datoria constituțională de a angaja și de a menține pe post persoane care nu cred în misiunea lor, analizează George Neumayr într-un articol American Spectator.

Ca prim exemplu, administrația Obama a dat în judecată o biserică și o școală luterană din Missouri pentru concedierea unui cleric care a încălcat regulile bisericii. Curtea Supremă a audiat cazul în 2011 și s-a pronunțat împotriva administrației Obama. A ajuns să piardă cu 9-0.

Chiar și judecătorul Elena Kagan a fost surprinsă de îndrăzneala administrației Obama de a încerca să dicteze politicile de angajare ale unei biserici. Ea s-a adresat Leondrei Kruger, ce reprezenta administrația Obama în acest caz: „Credeți, doamnă Kruger, că o biserică are dreptul la autonomie instituțională în ceea ce privește angajații săi, drept precizat în Clauza de liberă practică și/sau în Clauza privind instituirea unei religii?“ Kruger a răspuns: „Nu interpretăm în acest fel respectiva frază privind principiile de autonomie a bisericii din jurisprudența Clauzei privind Religia“.

La începutul ședinței, judecătorul Antonin Scalia a țipat la Kruger: „Incredibil! Scrie acolo, negru pe alb, în textul Constituției, că există protecții speciale pentru religie. Și tu spui că nu contează?“ Kagan a fost de acord cu Scalia, spunându-i lui Kruger: „Și mie mi se pare uimitor că nu considerați că acele clauze – de liberă practică sau cea privind instituirea unei religii, cuprind instrucțiuni privind relația unei biserici cu proprii angajați“.

Însă respectiva înfrângere nu a diminuat entuziasmul seculariştilor pentru astfel de cazuri. Ei continuă să intenteze altele, sub motivul „separării bisericii de stat“. Este evident că vor ca religia să se supună statului. Modelul pe care îl au în minte se aseamănă mai mult cu ceea ce sociologul german Max Weber a numit „cezaropapism“, definit drept subordonarea religiei „puterii seculare“. Insistențele președintelui Joe Biden ca agențiile de adopție și colegiile creștine să îmbrățișeze agenda sa trezită este doar o manifestare modernă a cezaropapismului.

Recent, judecătorul Samuel Alito, care s-a dovedit cel mai puternic apărător al libertății religioase la Curtea Supremă, a subliniat că aceasta va trebui să revizuiască interferența seculariștilor în organizațiile religioase. El s-a referit în principal la un caz din statul Washington, al unui candidat ce se auto-descrie drept bisexual, împotriva unei organizații creștine nonprofit, dedicată slujirii persoanelor fără adăpost – Seattle’s Union Gospel Mission. Reclamantul, Matthew Woods, susține că are dreptul constituțional de a lucra pentru organizația religioasă nonprofit, în ciuda faptului că se opune și încalcă standardele acesteia.

Curtea Supremă de Stat din Washington permite ca investigarea cazului să continue. Alito este de aceeași părere cu ceilalți colegi, că încă nu e timpul ca acest caz să fie audiat de Curtea Supremă a SUA, dar menționează că „ar putea veni în curând ziua în care trebuie să decidem dacă autonomia garantată de Primul Amendament protejează libertatea organizațiilor religioase de a angaja persoane cu aceleași convingeri, fără interferența statului sau a justiției“.

În joc este chiar supraviețuirea acestor organizații, afirmă Alito. Dușmanii lor intenționează să-i distrugă dictând pe cine pot și pe cine nu pot angaja.

„A forța organizațiile religioase să angajeze reprezentanți și alte cadre care nu împărtășesc opiniile lor religioase ar submina nu numai autonomia multor organizații religioase, ci și viabilitatea lor pe viitor“, scrie el. „Dacă statele ar avea capacitatea de a obliga organizațiile religioase să angajeze persoane a căror viziune este în totală contradicție, multe organizații religioase non-profit ar fi eliminate din sectorul public – probabil că în primul rând de către cei ce nu sunt de acord cu opiniile lor teologice.

Citește și Planul suprem al lui Biden de a elimina libertatea religioasă

Cazul din Seattle, precizează el, „ilustrează acest mare risc“, deoarece „Woods a candidat pentru o poziție în cadrul Misiunii nu pentru a îmbrățișa și promova opiniile ei religioase, ci pentru a protesta și a le schimba fundamental“.

Curtea Supremă de Stat din Washington examinează cazul pe falsul motiv că organizațiile religioase au dreptul de a-și selecta „preoții“, dar nu și personalul non-religios. Această afirmație a apărut din senin și face, evident, ravagii în misiunea acestor organizații. Dacă respectivul curent de opinie ar avea câștig de cauză, școlile catolice ar trebui să angajeze profesori căsătoriți cu persoane de același sex, iar agențiile de adopție creștine ar trebui să angajeze activiști LGBTQ ca asistenți sociali.

Acea viziune contrazice și precedentele Curții Supreme, spune Alito: „Raționamentul Curții Supreme din Washington pornește de la ideea că garantarea autonomiei bisericii în Clauzele din Constituție privind religia protejează deciziile de angajare ale unei organizații religioase doar în ceea ce privește preoții. Însă precedentele noastre sugerează că garantarea autonomiei bisericii nu se reduce la atât. Încă din 1872, cazurile noastre privind autonomia bisericii au determinat că „instanțele civile nu au nicio jurisdicție“ în chestiuni ce implică ‘polemici teologice, disciplina bisericească, guvernarea ecleziastică sau conformarea membrilor bisericii la standardul moral ce li se cere’“.

Să sperăm că Instanța Supremă va lua aminte la cuvintele judecătorului Alito. Colegii săi au cârpit libertatea religioasă, însă ei trebuie să o facă să corespundă din nou cu intențiile originale ale Părinților Fondatori. Altfel, America va avea parte pe viitor de Bidenopapism.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0