Statele Unite trebuie să distrugă cartelurile de droguri din Mexic

America nu mai poate continua să tolereze cartelurile narco-teroriste. Operând din paradisurile din Mexic, producția lor de droguri ucigașe la scară industrială ne inundă țara cu această otravă, analizează William P. Barr pentru WSJ.

Ar fi trebuit să ne ocupăm de multă vreme de acest flagel în mod decisiv. Rep. Dan Crenshaw (R., Texas) și Michael Waltz (R., Fla.) au propus în comun o rezoluție care i-ar conferi președintelui autoritatea de a folosi armata americană împotriva acestor carteluri din Mexic.

Acesta este un pas necesar și pune accentul pe ceea ce trebuie. Decesele anuale cauzate de supradoze – peste 100.000 – depășesc numărul americanilor uciși în misiune în decursul celui mai sângeros an al celui de-al Doilea Război Mondial.

Devastarea provocată de abuzul de droguri este însă mult mai gravă. Potrivit unui studiu din 2017, care a luat în calcul costurile serviciilor medicale, aplicării justiției, pierderilor în productivitate și ale serviciilor sociale și familiale, a estimat că totalul la care se ajunge datorită epidemiei de droguri din America era de peste un trilion de dolari anual, adică 5% din PIB.

Având în vedere explozia ratei deceselor cauzate de consumul de droguri ilicite după acea dată, estimarea pare în prezent destul de rezervată.

Aproape toate drogurile ilicite care intră în SUA sunt controlate de cartelurile mexicane, în principal de cele cu sediul în statele Sinaloa și Jalisco. Aceste grupări paramilitare folosesc mita și tactici de intimidare pentru a se impune practic ca state în stat, controlând teritorii vaste din Mexic.

Ele au devenit atât de puternice încât își permit să înfrunte pe față guvernul mexican, cu renumita frază a narco-teroriștilor: „plata o plomo“ (bani sau plumb). Dacă nu reușesc să cumpere autoritățile, încearcă să le intimideze prin amenințări cu acte de violență.

O strategie antidrog care nu afectează lanțul de aprovizionare va avea efecte minime. Un progres real necesită acțiuni de combatere drastice, direct la sursă. Capul șarpelui se află în Mexic și acolo trebuie să fie canalizate principalele noastre demersuri.

Exemplul de la începutul anilor 1990 a demonstrat că funcționează – SUA și Columbia și-au unit forțele într-un atac masiv asupra cartelurilor Medellín și Cali din Columbia, reușind să le anihileze cu succes. Din păcate, la mijlocul anilor 1990, am renunțat la acest tip de acțiuni extrateritoriale.

Cartelurile mexicane au înflorit pentru că autoritățile mexicane nu au fost dispuse să le țină piept. Excepție a făcut președintele Felipe Calderón (2006-12), care a dorit să acționeze cu toată forța împotriva cartelurilor, dar America avea alte priorități la vremea respectivă.

Astăzi, principalul aliat al cartelurilor este președintele Andrés Manuel López Obrador, cunoscut sub numele de AMLO. Când a ajuns la putere, la sfârșitul anului 2018, a anunțat trecerea la o politică de „îmbrățișări, nu gloanțe“ și a pus capăt cooperării cu SUA în privința combaterii traficului de droguri.

În urma presiunilor puternice din partea președintelui Trump, el s-a implicat ocazional în operațiuni de profil înalt pentru a da iluzia cooperării, dar respectivele operațiuni au fost doar un paravan.

În realitate, AMLO nu este dispus să ia măsuri care să reprezinte o amenințare serioasă pentru carteluri. El le protejează invocând în mod constant suveranitatea Mexicului, pentru a împiedica SUA să întreprindă acțiuni eficiente.

Citește și Politica de imigrare a lui Biden alimentează „cea mai letală epidemie de droguri din istoria SUA“

O astfel de abordare ar trebui să-i înfurie pe americani. Potrivit dreptului internațional, un guvern are datoria de a se asigura că grupările criminale nu se folosesc de teritoriul național pentru a face rău țărilor vecine.

Dacă un guvern nu vrea sau nu poate să asigure acest lucru, atunci țara lezată are dreptul de a lua măsuri directe pentru a elimina problema, cu sau fără aprobarea țării gazdă.

Chiar dacă AMLO ar fi dispus să ia măsuri împotriva cartelurilor, Mexicul nu o poate face de unul singur. Sistemul său de justiție este disfuncțional: 95% din totalul infracțiunilor violente rămân nepedepsite.

Corupția omniprezentă la fiecare nivel al guvernului mexican face aproape imposibilă organizarea unor operațiuni eficiente de aplicare a legii sau militare, fără ca vestea să ajungă la urechile cartelurilor.

Principalele carteluri au devenit organizații paramilitare puternice, cu trupe bine dotate, capabile să opună rezistență armatei mexicane.

În octombrie 2019, când trupele mexicane au intrat în Sinaloa și l-au arestat pe fiul lui El Chapo, au fost înconjurate de 700 de luptători ai cartelului cu mașini blindate, lansatoare de rachete și mitraliere, armata fiind nevoită să dea drumul prizonierului.

În ianuarie, operațiunea s-a repetat, de această dată cu 4.000 de soldați, asistați de aviație. Potrivit unui fost oficial de securitate mexican, armata s-a retras pur și simplu după ce l-a capturat pe fiul lui El Chapo, permițând ca trupele cartelului să facă în continuare ravagii în întregul stat.

De ce e nevoie pentru a învinge cartelurile mexicane? În primul rând, un demers mult mai agresiv al americanilor pe teritoriul Mexicului decât până acum, inclusiv o prezență mai consistentă a forțelor de ordine și a serviciilor de informații americane, precum și anumite resurse militare.

Ideal ar fi ca autoritățile mexicane să sprijine și să participe la această acțiune, și este probabil să facă acest lucru odată ce va realiza că SUA este hotărâtă să facă tot ceea ce este necesar pentru a anihila cartelurile, indiferent dacă guvernul mexican se implică sau nu.

În al doilea rând, pericolul reprezentat de carteluri pentru SUA ne obligă să le tratăm ca atare, ca amenințări la adresa securității noastre naționale, nu doar o problemă de aplicare a legii.

Aceste grupări narco-teroriste seamănă mai degrabă cu ISIS decât cu mafia americană. Urmărirea penală a fiecărui individ poate fi unul din elementele unei operațiuni de anvergură, dar singura modalitate de a le învinge este să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pe teritoriul Mexicului.

Simpla desemnare a cartelurilor drept grupări teroriste nu va ajuta cu nimic. Întrebarea care se pune este dacă suntem dispuși să luptăm împotriva lor așa cum am face-o cu alte organizații teroriste.

Scopul nu este acela de a construi un Mexic perfect. Obiectivul nostru trebuie să fie acela de a destabiliza cartelurile până la nivelul la care guvernul mexican să fie capabil să manifeste voință și să dispună de resursele necesare pentru a le ține sub control.

Nu putem pica în capcana „dezvoltării națiunii“. Încercările de a reforma instituțiile mexicane și de a elimina corupția omniprezentă din Mexic nu vor duce nicăieri atâta timp cât cartelurile continuă să exercite influența pe care o exercită în prezent.

Cartelurile stăpânesc asupra Mexicului. Este nevoie de o inițiativă americană care să ajute Mexicul să scape de sub dominația lor. Nu putem accepta un narco-stat falimentar la granița noastră, ce oferă sanctuar grupărilor narco-teroriste care reprezintă o amenințare pentru poporul american.

Traducere și adaptare
Tribuna.US