Steaua la al 71-lea raport anual

Steaua la al 71-lea raport anual

Fostul fotbalist internațional Ilie Balaci a decedat la vârsta de 62 de ani
UEFA Champions League 2018/2019: Rezultatele etapei a 3-a din faza grupelor
Atacantul Raul Rusescu revine la FCSB
Bogdan Stelea vorbește despre România ‘94 și eliminarea cu Suedia
Tragere la sorți play-off Europa League – România are 3 echipe în preliminarii

Clubul Sportiv al Armatei „Steaua“ Bucureşti împlineşte, în data de 7 iunie, frumoasa vârstă de 71 de ani de la înfiinţare. Sute de campioni olimpici, mondiali şi europeni, mii de medaliaţi la cele mai importante competiţii internaţionale, au scris cu litere de aur istoria celui mai iubit club din România.

Dacă în urmă cu 71 de ani, obiectivul era promovarea educaţiei fizice şi sportului în armată, cu accent pe sporturile individuale, astăzi, clubul are 36 de secţii sportive, acoperind majoritatea ramurilor şi disciplinelor sportive, olimpice şi neolimpice, jocuri sportive sau sporturi individuale, dar, mai nou, şi sport pentru persoane cu dizabilităţi.

Pentru a se ajunge aici, CSA Steaua Bucureşti a îndeplinit în mod continuu o misiune de onoare, aceea de a reprezenta România şi Armata Română cu cinste, la nivel intern şi internaţional. Nu au existat sincope în activitatea de performanţă, fapt care dă dreptul steliştilor să ocupe un loc fruntaş în ceea ce priveşte instituţiile sportive româneşti, europene şi mondiale.
Rădăcinile spiritului stelist preced însă data oficială de înfiinţare a clubului militar.

Astfel, în anul 1945, a luat fiinţă Secţia „Artă şi Sport“ în cadrul Inspectoratului General al Armatei. Entitatea nou creată avea drept principală misiune atragerea tineretului din armată către mişcarea sportivă de masă. Dezvoltarea sportului în unităţile militare a fost o consecinţă a deciziei anterioare, astfel că au apărut tineri talentaţi, la mai multe discipline sportiv, în special cele cu caracter tehnic-aplicativ şi militar. În vara lui 1946, câţiva ofiţeri, mari iubitori ai sportului, sesizând efervescenţa acestuia în rândul militarilor, demarează discuţiile pentru înfiinţarea unui club sportiv.

Printre pionierii mişcării steliste îi amintim pe general-maior Dumitru Petrescu, general-maior Oreste Alexandrescu, comandor Traian Săvulescu, locotenent-colonel Ion Costăchel, maior Cornel Şandru şi alţii. Grupul de lucru astfel înfiripat a reuşit să convingă conducerea Ministerului Forţelor Armate de utilitatea socială a practicării sportului în armată şi, implicit, de necesitatea înfiinţării unei unităţi cu caracter special, în care misiunea permanentă să fie performanţa sportivă.

Aşadar, primele rapoarte referitoare la înfiinţarea unui club sportiv militar au ajuns în mapele de lucru în vara anului 1946. Câteva luni mai târziu, tot în 1946, s-a înfiinţat resortul militar în cadrul Organizaţiei Sportului Popular, for cu competenţe organizatorice în ceea ce priveşte sportul la nivel naţional. A fost încă un atu al celor care susţineau înfiinţarea unui club sportiv militar puternic. Acest fapt avea să devină realitate după mai multe proceduri ş formalităţi, la data de 7 iunie 1947, una istorică pentru iubitorii sportului românesc.

Performanţele nu s-au lăsat prea mult aşteptate. Deşi s-a pornit la drum doar cu câteva secţii şi câţiva sportivi, familia stelistă s-a mărit constant, primind în rândurile sale elemente umane de valoare, a căror principală caracteristică a fost disciplina riguroasă, completată de ireproşabila conduită, în arena sportivă, dar şi în societate.

Datorită miilor de sportivi militari care au luptat sub culorile roş-albastre de-a lungul timpului, Clubul Sportiv al Armatei „Steaua Bucureşti“ are cel mai important palmares din România, deţinând 100 de medalii olimpice, aproximativ 12.000 de titluri de campioni ai României şi peste 1000 de Cupe ale României. Cu o astfel de carte de vizită, Steaua Bucureşti rivalizează cu orice club sportiv din lume.

În plus, Clubul de lângă inimă a dat României primul campion olimpic român – trăgătorul Iosif SÎRBU, care a cucerit medalia de aur la tir (puşcă) la Jocurile Olimpice de la Helsinki, 1952. De asemenea, şi prima dublă campioană olimpică a fost tot o stelistă: atleta de legendă Iolanda BALAŞ-SOTER. Doamna atletismului românesc a cucerit cele două titluri la săritura în înălţime la Jocurile Olimpice de la Roma, 1960 şi Tokyo, 1964 şi încă figurează în Cartea Recordurilor cu o performanţă imposibil de egalat: 150 de concursuri consecutive câştigate în perioada 1957-1966, fiind totodată şi autoare a 14 Recorduri Mondiale.

Clubul sportiv al Armatei „Steaua Bucureşti“ a fost locul unde s-a format, s-a dezvoltat şi a atins gloria singurul tenismen din istorie care a devenit Numărul 1 mondial în clasamentul profesioniştilor. Este vorba de celebrul Ilie NĂSTASE, care a ocupat această poziţie între 23 august 1973 şi 2 iunie 1974, fiind elementul de valoare care a dus România în trei finale de Cupa Davis. De altfel, sportivii militari, de-a lungul istoriei, indiferent de disciplină, nu s-au limitat la reprezentarea Stelei, ei fiind constanţi furnizori de valoare la loturile naţionale şi olimpice ale României. Practic, aproape toate marile succese sportive repurtate de România sunt suflate cu roşu şi albastru.

Au fost momente speciale în istorie, de neuitat pentru stelişti şi pentru români. De exemplu, aurul olimpic al înotătoarei Camelia Potec, obţinut de pe culoar de margine, ori aurul olimpic al Alinei Dumitru, la judo, ea concurând fără a fi în plenitudinea forţelor fizice . Să nu uităm și de ultima medalie olimpică de aur a României, obținută de către echipa de spadă a României, cu stelistele Ana-Maria Popescu-Brânză, Simona Gherman și Simona Pop în componență.
Şi la sporturile de echipă, jucătorii roş-albaştri au obţinut rezultate excepţionale. Echipa de fotbal „Steaua Bucureşti“ a câştigat, la 7 mai 1986, Cupa Campionilor Europeni, fiind prima echipă din estul Europei care a realizat această performanţă şi singura din istoria fotbalului românesc.

Helmuth Duckadam, supranumit „Eroul de la Sevilla“ a avut o contribuţie enormă la câştigarea trofeului de către Steaua Bucureşti în faţa echipei FC Barcelona, la loviturile de departajare. Performanţa reuşită de Helmuth Duckadam pe stadionul „Sanchez Pizjuan“ din Sevilla, patru penalty-uri consecutive apărate, este înscrisă în Cartea Recordurilor.
Nu trebuie uitat nici turneul din Anglia al fotbaliştilor, în anul 1956, echipa de atunci a CCA stârnind furori prin calitatea şi estetica jocului prestat. Salba de titluri şi Cupe ale României, Supercupa Europei cucerită în 1987, finala Cupei Intercontinentale, alte prezenţe în fazele superioare ale cupelor europene, sunt tot atâtea dovezi care susţin valoarea ca stare de spirit la Steaua.

Cea mai titrată echipă a clubului este însă cea de handbal – de două ori câştigătoare a Cupei Campionilor Europeni (1968 şi 1977). Mai ales cel de-al doilea succes a avut o semnificaţie specială, el venind, pentru România, după devastatorul cutremur din acelaşi an. Nume mari, consacrate pe semicercuri, produse ale CSA Steaua București, sunt Cornel Oțelea, Cristian Gațu, Ștefan Birtalan sau Vasile Stângă, ca să amintim doar câțiva dintre corifeii handbalului stelist.

La polo, volei, baschet, hochei pe gheaţă, rugby şi aşa mai departe, Steaua a fost mereu printre protagonişti. Sute de titluri, Cupe ale României, succese sub stindard tricolor sunt doar câteva dovezi irefutabile în ceea ce priveşte valoarea mărcii Steaua.

Anul acesta este şi el unul special, în condiţiile în care toate echipele steliste prezente în primul eşalon au obţinut medalii. De asemenea, secţiile de tradiţie, scrimă, ciclism, kaiac-canoe, canotaj, pentatlon modern, tir, atletism, nataţie şi aşa mai departe, aduc medalii şi succese pe bandă rulantă, în întrecerile interne și internaționale.

Alături de secţiile tradiţionale care funcţionează în cadrul clubului începând cu anul 1947, în certificatul de identitate sportivă este înregistrată din anul 2014 şi secţia destinată sporturilor paralimpice. Prin acest demers, Clubul Sportiv al Armatei „Steaua Bucureşti“ se aliniază cu marile cluburi de pe plan european şi mondial, care includ sporturile paralimpice în activitatea lor, asigurând condiţiile necesare antrenării veteranilor  și militarilor răniţi în teatrele de operaţii, ce urmează să participe la Jocurile Paralimpice „Invictus“.

Toate acestea sunt doar câteva dintre capitolele de glorie sportivă scrise în cele peste şapte decenii. Luptători pe alte „fronturi“ – arene sportive, săli, stadioane, patinoare, bazine – pentru care cea mai mare bucurie a fost să audă Imnul României şi să vadă Drapelul Național ridicat  pe cel mai înalt catarg.
La ceas aniversar, Clubul Sportiv al Armatei „Steaua Bucureşti“ mulţumeşte tuturor performerilor pentru realizările excepţionale şi suporterilor pentru dragostea nemărginită şi susţinerea necondiţionată pentru culorile roş-albastre.

Steaua, prin multiplele sale valenţe şi implicări reprezintă, fără îndoială, o instituţie sportivă de real succes, dar şi o emblemă pentru România şi Armata Română. Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, ca instituţie de drept public, subordonată  Ministerului Apărării Naţionale, respectă şi promovează, prin orice mijloace, valorile autentice româneşti, spiritul militar, ideea de performanţă socială şi sportivă, încurajând tinerii şi copiii să practice mişcarea, să se educe şi să îşi formeze un caracter compatibil cu performanţa.

Desigur că este foarte greu de cuprins în cuvinte ceea ce reprezintă Steaua, în plenitudinea sa. Rândurile din acest material nu sunt decât o invitaţie pentru distinsul cititor de a urmări Steaua, de aici încolo, dar şi de a studia vasta istorie a clubului militar, care, acum, la aniversare, mulţumeşte din nou susţinătorilor săi.

Cristian Frisk
Redactor – TRIBUNA.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0