Pentru 8.430 de copii și adolescenți români născuți sau crescuți în afara granițelor, ce trăiesc acum în 21 de țări, România este la început o țară cu
Pentru 8.430 de copii și adolescenți români născuți sau crescuți în afara granițelor, ce trăiesc acum în 21 de țări, România este la început o țară cunoscută mai ales din poveștile familiei. Este locul despre care vorbesc părinții și bunicii, limba auzită acasă, țara vacanțelor de vară sau a unor tradiții păstrate la mii de kilometri distanță. Prin programul de Tabere „ARC”, această Românie moștenită din poveștile celor apropiați capătă însă o dimensiune concretă: devine o țară pe care tinerii o descoperă singuri, prin locurile pe care le vizitează, prin oamenii pe care îi întâlnesc și prin experiențele pe care le trăiesc aici.
Ajuns în 2026 la cea de-a XVII-a ediție, programul coordonat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a reușit performanta de a aduce în România 8.430 de copii și tineri din 21 de țări. Dincolo de amploarea acestor cifre se află însă o realitate mai greu de exprimat statistic: întâlnirea unei noi generații a diasporei cu țara de origine a familiilor sale.
Pentru unii participanți este o reîntâlnire cu România. Pentru alții, poate chiar prima descoperire autentică a acesteia în afara mediului familial. Timp de opt zile, limba română, tradițiile, muzica, istoria și geografia țării nu mai sunt elemente abstracte ale unei identități moștenite, ci componente ale propriei lor experiențe.
Tocmai aici se află una dintre cele mai importante mize ale Taberelor ARC. Programul nu încearcă doar să le vorbească tinerilor despre România, ci le oferă posibilitatea să o descopere și să îi atribuie propriile semnificații. Iar această apropiere poate avea consecințe mult dincolo de durata unei tabere: asupra felului în care își păstrează limba, asupra relației cu originile lor și, în timp, chiar asupra modului în care aleg să se raporteze profesional, cultural sau personal la România.
O Românie descoperită împreună
Între 30 iunie și 1 septembrie 2026, participanții la Taberele ARC au sosit în serii succesive de câte opt zile în opt locații din țară: Complexul Sportiv Național „Arcul de Triumf” din București, Centrul de Agrement Gălăciuc din Vrancea, Centrul de Agrement Oglinzi din Neamț, Centrul de Agrement Codrii de Aramă din Botoșani, Mănăstirea Caraiman din Bușteni, Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” din Bălan, Tabăra Straja din Hunedoara și Satul de vacanță IC Ponor Padiș din Cluj.
Venind din 21 de țări și din medii sociale și culturale diferite, copiii descoperă în tabără că identitatea românească poate avea multe forme. Un adolescent crescut în Italia poate avea o experiență diferită de cea a unui copil din Republica Moldova, Ucraina, Spania, Marea Britanie sau Statele Unite, însă întâlnirea lor creează un spațiu comun în care limba și originea românească devin elemente de apropiere.
În acest context, România este redescoperită nu numai prin locurile vizitate, ci și prin ceilalți participanți. Se formează prietenii între tineri care trăiesc la mii de kilometri distanță și care descoperă că fac parte, în moduri diferite, din aceeași comunitate culturală.
Limba și tradițiile devin experiențe personale
Un rol important în această apropiere îl au activitățile creative. Atelierele de pictură cu tematică etnografică, dansurile populare, muzica tradițională, meșteșugurile, modelajul, teatrul sau jurnalismul în limba română transformă cultura într-o experiență participativă.
Pentru un copil crescut în diaspora există o diferență esențială între a auzi acasă despre tradițiile românești și a le experimenta el însuși. Atunci când pictează, dansează, lucrează într-un atelier sau creează un material în limba română, el nu mai este doar receptorul unei moșteniri culturale transmise de familie. Începe să o interpreteze și să o integreze în propria identitate.
În acest fel, și limba română își schimbă rolul. Nu mai este exclusiv limba părinților și bunicilor sau cea utilizată în familie, ci devine limba în care se leagă prietenii, se creează, se glumește și se comunică cu alți tineri de aceeași origine.
Radu Cosma, director în cadrul DRP, a sintetizat această transformare: „Prin programul ARC, România devine o experiență, nu doar o poveste auzită acasă de la părinți sau bunici”.
Este, poate, chiar esența programului: trecerea de la o identitate povestită la una trăită.
Victor Ardelean
TRIBUNA.US
COMMENTS