Ucraina: Deși sub asediu, bisericile ucrainene au rămas pe poziții

Ucraina: Deși sub asediu, bisericile ucrainene au rămas pe poziții

Pe măsură ce trupele ruse au întâmpinat o rezistență mai puternică decât se așteptau din partea soldaților și cetățenilor ucraineni din Kiev și din alte orașe, pastorii din ambele națiuni și-au adaptat în mod corespunzător slujbele de duminică, informează Jayson Casper într-un articol Christianity Today.

„Întreaga biserică s-a rugat în genunchi pentru președintele nostru, pentru țara noastră și pentru pace“, a spus Vadym Kulynchenko despre biserica sa din Kamyanka, aflată la 145 de mile sud de capitală. „După slujbă, am organizat un curs de prim ajutor“.

În loc de clasica predică, s-au împărtășit mărturii din zilele îngrozitoare cu raiduri aeriene. S-au citat mulți psalmi, iar mesajul lui Kulynchenko s-a concentrat pe versetul din Proverbe 29:25 – „Frica de oameni este o capcană, dar oricine se încrede în Domnul este în siguranţă“.

La Calvary Chapel din Svitlovodsk s-a împletit războiul cu viața obișnuită.

Andrei și Nadya, care au părăsit Kievul din pricina bombelor rusești, și-au făcut jurămintele de nuntă și au sărbătorit.

Urmau să se căsătorească în weekend-ul trecut în capitală, însă au trebuit să fugă la biserica natală a Nadiei, la 185 de mile sud-est, de-a lungul râului Nipru, unde au cerut să fie căsătoriți în grabă.

„În plin război? Asta nu are sens!“ a spus ironic Benjamin Morrison. „Dar exact în timpul războiului face cel mai mult sens. Ce dovadă mai bună că nici măcar războiul nu poate învinge  iubirea. Și ce modalitate mai bună de a arăta că slujim unui Rege mai puternic, decât să ne bucurăm în mijlocul haosului?“

S-au căsătorit sâmbătă, așa cum era planificat.

Duminică, congregația de aproximativ 80 de oameni – care începea să se mărească datorită noilor veniți ce căutau refugiu – s-a reunit pentru a asculta o predică despre David și Goliat.

„Da, David a trebuit totuși să lupte. Da, a fost totuși greu și înfricoșător – dar încrederea lui era în Dumnezeu“, a conchis Morrison, un misionar american căsătorit cu o ucraineancă, venit acolo cu 20 de ani în urmă.

„Fie ca în El să ne punem și noi încrederea, și El să taie capul inamicului“.

Ucraina declarase oficial că 3.500 de soldați ruși fuseseră uciși până la momentul respectiv. Rusia nu făcuse încă o declarație publică privind numărul victimelor.

În privința propriile pierderi, Ministerul Sănătății din Ucraina a raportat decesul a peste 350 de civili și o cifră de aproape 1.700 de răniți, până duminică seara. Totalul raportat include victime civile și militare, dar a precizat separat că în rândul copiilor erau 14 decese și 116 răniți.

Taras Dyatlik, director regional pentru Europa de Est și Asia Centrală în cadrul Overseas Council, a făcut calculul. Dacă acesta este corect, în trei zile de luptă au murit 40 de soldați ruși în fiecare oră; câte un soldat la fiecare minut și jumătate.

„Aceștia sunt în mare majoritate tineri cu vârsta cuprinsă între 19 și 25 de ani“, s-a plâns el. „Doar Duhul Sfânt poate vindeca rănile profunde din inimile noastre“.

Mitropolitul Epifanie, capul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (OCU), s-a adresat Patriarhului Kiril, capul Bisericii Ortodoxe Ruse (ROC) din Moscova, pledând pentru cei uciși.

„Dacă nu vă puteți ridica glasul împotriva violenței“, a spus el, „luați aminte cel puțin la cadavrele soldaților ruși ale căror vieți au devenit prețul plătit pentru ideile [dumneavoastră și ale președintelui dumneavoastră] cu privire la ‘lumea rusă’“.

Înainte de război, președintele Vladimir Putin afirma că Ucraina era pur și simplu o extensie a Rusiei, fără o existență istorică independentă. Epifanie a declarat că guvernul ucrainean încearcă să colaboreze cu Crucea Roșie pentru a repatria cadavrele, dar nu a primit niciun răspuns.

Kirill e precaut, având în vedere că turma lui se află de ambele părți ale graniței. În 2019, patriarhul ecumenic al Bisericii Ortodoxe din Istanbul a recunoscut independența OCU, deși multe parohii din Ucraina au respins acest lucru și au ales să rămână sub conducerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC), care face parte din ROC, așa cum a fost în trecut. (Este greu de determinat o cifră exactă privind numărul de biserici din Ucraina afiliate OCU și UOC.)

Exprimându-și convingerea că părțile aflate în conflict vor reuși să treacă peste ceea ce-i separă, Kirill a cerut „întregii Biserici Ortodoxe Ruse să se roage din tot sufletul pentru restabilirea rapidă a păcii“.

Ca argument, a citat istoria comună veche de secole a celor două popoare.

Epifanie, însă, și-a încheiat mesajul către patriarh menționând că în calendarul Bisericii Ortodoxe duminica trecută era marcată drept aducerea aminte a Judecății de Apoi.

Putin a ordonat trecerea forțelor sale nucleare la stare de alertă.

Aliații occidentali ai Ucrainei, care nu face parte din NATO, și-au mărit sancțiunile impuse băncilor și politicienilor ruși, inclusiv lui Putin. Deși nu au scos complet Rusia din sistemul internațional de transferuri bancare (SWIFT), mulți au fost de acord cu trimiterea de ajutor defensiv suplimentar către Kiev.

Între timp, 10 seminarii protestante regionale – inclusiv Seminarul Teologic din Kiev și Seminarul Evanghelic Reformat din Ucraina – au publicat pe Facebook o declarație comună care a fost distribuită de peste 650 de ori.

„Suntem chemați să spunem adevărul și să expunem înșelătoria“, au afirmat ei. „Noi… condamnăm ferm violența flagrantă și nejustificată ce vizează distrugerea statalității și independenței Ucrainei, bazată pe minciunile sfruntate“ ale lui Putin „care sunt în mod clar contrare revelației lui Dumnezeu“. Ei au menționat:

„Mărturisim puterea reală și nelimitată a lui Dumnezeu asupra tuturor țărilor și continentelor (Ps. 24:1), precum și asupra tuturor regilor și conducătorilor (Prov. 21:1); prin urmare, nimic din toată creația nu se poate opune împlinirii voii bune și perfecte a lui Dumnezeu. Noi, la fel ca primii creștini, afirmăm că ‘Isus este Domnul’, nu Cezar.

Ne exprimăm solidaritatea cu poporul Ucrainei. Împărtășim durerea celor care și-au pierdut deja pe cei dragi. Ne rugăm ca toate planurile invadatorului să fie dejucate și făcute de rușine. Facem apel la toți oamenii de bunăcredință din întreaga lume, să se opună minciunilor și urii agresorului. Facem apel la toată lumea să solicite încetarea ostilităților și să exercite orice influență posibilă asupra Federației Ruse pentru a opri atacul nemotivat împotriva Ucrainei“.

Cinci seminarii au sediul în Ucraina. Doi, rămase anonime, au sediul în Rusia.

Chiar mai îndrăzneți au fost câțiva pastori din Rusia.

Victor Sudakov, pastor principal la Biserica New Life din Ekaterinburg, al patrulea oraș ca mărime din Rusia, și-a schimbat fotografia de profil de pe Facebook pentru a include un mic steag ucrainean. Ulterior, și-a schimbat și imaginea de copertă pentru a afișa steagul și tridentul de aur din stema oficială a Ucrainei.

Acțiunea pastorului penticostal, care face parte din Associated Russian Union of Christians of Evangelical-Pentecostal Faith (ROSKhVE), a atras sute de comentarii. „Frate, mereu am considerat și am afirmat că ești un om curajos“, se preciza într-unul. „Ceea ce faci acum nu poate fi măsurat în bani!“

Duminică, Sudakov a inclus un link către o petiție Change.org adresată rușilor care se opun războiului din Ucraina. Peste 960.000 de persoane au semnat-o până duminică seara.

Anterior, ROSKhVE publicase o declarație oficială în care cita din Faptele Apostolilor pe tema locului unde Dumnezeu l-a desemnat pe fiecare om să trăiască.

„Indiferent de cauze, războiul este un rău imens“, declara gruparea. „Dumnezeu ne-a chemat să iubim [și] importante nu ar trebui să fie contururile specifice ale granițelor, ci sufletele oamenilor“.

Rugându-se ca pacea „să fie restaurată cât mai curând posibil“, uniunea evanghelică a cerut post „până la rezolvarea prin intervenție divină a conflictului fratricid“.

La fel ca patriarhul Kirill, ROSKhVE a citat ca argument istoria veche de secole a unității dintre evanghelicii ruși și ucraineni. Mulți dintre misionarii acesteia din urmă, se preciza, sunt acum pastori și episcopi. Ei speră că acest lucru va grăbi reconcilierea.

„Îmi pare așa de rău că țara mea și-a atacat vecinii“, a declarat Constantin Lysakov, pastor la Moscow Bible Church. „Indiferent cum numim acest eveniment, indiferent cum îl justificăm, … nu dai vina pe nimeni atunci când te pocăiești. Și toți ar trebui să ne pocăim pentru ceea ce s-a întâmplat“.

„Pentru mine există o singură sursă de mângâiere în toate acestea“, a scris el pe Facebook. „Hristos este pe tron, Dumnezeu Tatăl are totul în mâinile Sale, Duhul Sfânt umple inimile celor care se încred în El și nimic nu poate birui puterea Lui. Dumnezeu face cele mai mărețe lucrări de răscumpărare atunci când totul pare fără speranță. … Mă rog pentru pace“.

La izbucnirea războiului, Yevgeny Bakhmutsky a vorbit în mod similar.

„Sufletul meu este întristat, inima mea este sfâșiată de groază și rușine, iar mintea mea este șocată de nebunia oamenilor“, declara pastorul Bisericii Biblice Ruse din Moscova. „Nu suntem politicieni, suntem copii ai lui Dumnezeu. Nu suntem chemați să refacem harta geopolitică a lumii pentru a face pe plac unui conducător sau altuia. … Lumea trebuie să vadă că fiii lui Dumnezeu se iubesc și se acceptă unii pe alții, nu datorită limbii [sau] naționalității… ci pentru că au fost acceptați de Hristos“.

Un text din Scripturi citat adesea în bisericile evanghelice ruse în duminica de după izbucnirea războiului a fost Psalmul 2:1. „Pentru ce se întărâtă neamurile și pentru ce cugetă popoarele lucruri deșarte?“

Alte biserici s-au concentrat pe solidaritate și rugăciune.

În toată Rusia, duminica trecută, cele aproximativ 700 de biserici din cadrul celor 26 de uniuni protestante ce compun Comunitatea Creștinilor Evanghelici din toată Rusia au declarat împreună un timp de rugăciune și post pentru pace, a anunțat Pavel Kolesnikov, fost președinte ARCEC și director regional pentru Eurasia în cadrul Lausanne Movement. „Acesta este modul în care luăm atitudine“, a declarat el pentru CT.

Agenda lor de rugăciune includea cinci puncte importante:

1) Pacea dintre popoarele-frați din Rusia și Ucraina

2) Autoritățile și „conducătorii“ să aibă frică de Dumnezeu, puterea și voința de a face pace

3) Siguranța poporului Ucrainei, precum și a creștinilor care trăiesc în Ucraina în locuri cu conflict armat

4) Dumnezeu să ferească Biserica de diviziuni și conflicte pe fondul agravării situației

5) Fiecare asociație de biserici să perceapă cum poate răspunde nevoilor oamenilor afectați de război

La propria sa biserică, Biserica Baptistă Zelenograd din Moscova, Kolesnikov le-a cerut participanților la slujba de dimineață să-și dea mâinile – fiecare bărbat, femeie și copil – să se roage pentru pace și înțelepciune pentru guvernele ambelor țări. Biserica lui a colectat, de asemenea, provizii, așa cum fac multe biserici rusești, pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni din țările vecine.

„Nu este războiul nostru“, a spus el. „Ne iubim frații și surorile ucrainene“.

Alăturându-se postului de duminică, Uniunea Rusă a Creștinilor Evanghelici-Baptiști (RUECB) le-a cerut credincioșilor să caute pacea.

„Binecuvântați națiunile în care există tulburări și rugați-vă pentru pace, pocăință. Aveți milă de toți“, a spus Serghei Zolotarevski, pastorul Bisericii Centrale Baptiste din Moscova, fără a menționa direct conflictul.

Oleg Alekseev, pastorul bisericii Source of Living Water, cea mai veche biserică baptistă din Voronej, în Rusia Centrală, a folosit Psalmul 2 ca sursă principală pentru predica sa.

„Adevăratele victorii nu se obțin acolo și nici bunăstarea nu își are originea acolo“, a spus el, referindu-se la câmpul de luptă. „Ci în biserică, când ne rugăm cu credincioșie pentru regi, conducători și toate popoarele“.

Ruslan Nadyuk, pastorul Bisericii Baptiste Cuvânt pentru Suflet din Moscova, a afirmat că răspunsul creștin potrivit este acela de rugăciune neîncetată în tăcere pentru o rezolvare pe cale pașnică a conflictului, conform voinței lui Dumnezeu. El a citat versetul din Iacov 5:16. „Mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit“.

Condiționați de-a lungul deceniilor de persecuție sub țari și comuniști, mulți credincioși ruși au decis că protestul este inutil în cel mai bun caz și periculos în cel mai rău caz. Unul dintre efecte a fost o viață de rugăciune mai profundă, a spus Andrey Shirin, un profesor de seminar din Virginia născut în Rusia, care a analizat predicile și comentariile de pe Facebook ale pastorilor ruși în numele CT.

„Când încep tulburările, evanghelicii ruși nu vorbesc prea mult despre ele, în special atunci când sunt de natură politică“, a explicat Shirin. „Însă evanghelicii ruși se roagă mult. De fapt, ei consideră că această formă de reacție are cele mai bune rezultate“.

După cum declara pe Facebook Bakhmutsky, pastorul de la Moscova: „Nu vă grăbiți să-i judecați pe alții prin prisma culturii, situației și conștiinței voastre. Nu vă gândiți la rugăciune ca la ceva neînsemnat sau inutil. Pentru majoritatea dintre noi, asta este tot ce ne-a mai rămas“.

Dar unii pastori au fost mai direcți în comentariile lor.

Yuri Sipko, fostul director al celei mai mari confesiuni baptiste din Rusia, a declarat că, în primul rând, creștinii ar trebui să răspundă cu rugăciune. Răspunsul lui Isus la evenimentele din Ucraina se găsește în textul din Ioan 15:13. „Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi“.

Pentru ucraineni, a spus el, acesta ar trebui să fie principiul călăuzitor în timpul războiului.

Andrey Direenko și-a exprimat consternarea. „Durerea, lacrimile, ororile vărsării de sânge ne sfâșie inimile“, a spus episcopul penticostal din Iaroslavl, Rusia Centrală. „Pare un coșmar, dar este o îngrozitoare realitate“.

Și pe acest fond, lucrările de misiune au luat atitudine.

„Rog toate familiile cu orfani, precum și familiile care au copii cu dizabilități și care doresc să se mute în zone mai sigure, să răspundă la această postare“, a scris Nicolai Kuleba, avocatul evanghelic pentru copii din Ucraina. „Lăsați comentarii, furnizați un număr și vă vom contacta“.

Multe biserici din Ucraina oferă adăpost. La fel și cele din străinătate.

„Suntem o biserică mică, astfel încât și capacitatea noastră de a ajuta este limitată, poate până la câteva zeci de familii“, a spus Péter Szabó, care păstorește o biserică prezbiteriană din Budapesta. „Dar cea mai mare speranță a noastră nu este ceea ce putem sau vom face noi, ci ceea ce poate și va face Regele nostru, Domnul Isus Hristos“.

Predicând din Fapte 13, el a amintit că viața de creștin nu o reprezintă eșecurile, ci că „firul de aur al harului lui Dumnezeu“ dă credinciosului o speranță sigură pentru viitor.

Având o nevoie disperată de o astfel de perspectivă, aproximativ 78.000 de refugiați au fugit în Ungaria, a spus el. ONU a raportat o migrație spre vest a 386.000 de persoane, în Polonia, Slovacia și alte țări învecinate.

Mii de ucraineni au trecut în Moldova. La Biserica Biblică din Chișinău, o congregație non-denominațională vorbitoare de limbă rusă din capitala țării, mai multe familii de refugiați au participat pentru prima dată la slujbă duminică dimineață.

Biserica și partenerii săi, lucrările de misiune ale căror birouri sunt acum transformate în adăposturi, au transportat refugiați și provizii de când a izbucnit războiul. Evghenii „Eugene“ Solugubenco s-a emoționat în timp ce a predicat pe un subiect pe care l-a planificat cu luni în urmă: credincioșia lui Dumnezeu.

„Acele cuvinte nu înseamnă mare lucru pentru noi când mergem la prânz, după biserică. Dar când ești refugiat, semnificația lor crește. … M-am rugat ca Dumnezeu să-i atingă pe acești oameni și să-i facă să știe că îi iubește pentru că El este credincios“, a spus Solugubenco, care și-a început mesajul din Plângeri 3:22-24. „Îndurările Domnului nu s-au sfârşit, mila Lui nu este la capăt. Ele se înnoiesc în fiecare dimineaţă; mare este credincioşia Ta! Am zis sufletului meu: ‘Domnul este moştenirea mea şi de aceea voi nădăjdui în El!’“.

„Oamenii sunt de obicei destul de rezervați în această parte a lumii“, a spus el. „Ei nu vin la pastor la finalul slujbei. Dar astăzi au făcut-o“.

Iar unii ucraineni au parte de intervenție divină.

„Soldații și ofițerii îmi spun că văd miracole“, a declarat Oleksiy Khyzhnyak, un pastor penticostal din Bucha, 44 de mile nord-vest de Kiev, care a fost martorul celei mai grele lupte de duminică. „‘Nu a fost meritul nostru’, au spus ei“.

Khyzhnyak i-a povestit lui Yuri Kulakevych, directorul de relații externe al Bisericii Penticostale Ucrainene din Kiev, că bombele au căzut fără a exploda, iar tancurile rusești au rămas fără combustibil. Soldații, rătăciți în locuri necunoscute, le cer sătenilor direcții – și chiar pâine.

O lucrare misionară ce oferă pâine, sponsorizată de Olanda în Brovary, la 15 mile est de Kiev, se străduiește să furnizeze suficiente produse. Aprovizionând deja vecinii și pe cei strămutați din est, ei speră să se extindă pentru a include spitale și armata ucraineană.

Dar din cauza războiului, și personalul lor scade, oamenii îndreptându-se spre vest.

„Vrem să începem să lucrăm 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, începând de luni“, declarau ei, „dar deocamdată nu avem destui brutari“.

Morrison are aceeași problemă. Biserica sa, Calvary Chapel, a cumpărat recent 1,5 tone de făină. Dar, după cum au declarat mulți pastori, condițiile sunt epuizante. Sirenele de raid aerian se aud constant. Cerințele imense nu prea permit să te odihnești.

„Când m-am trezit în această dimineață mă simțeam ca și cum ar fi trecut un camion peste mine“, a spus el. „Dar deși ne simțim cu toții epuizați, mergem înainte, încredințați că Hristos ne-a pus aici pentru un astfel de moment“.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0