În 1956, Mișcarea pentru Drepturile Civile a început să capete putere. Cu doi ani mai devreme, Curtea Supremă a SUA decisese în cazul Brown v. Cons
În 1956, Mișcarea pentru Drepturile Civile a început să capete putere.
Cu doi ani mai devreme, Curtea Supremă a SUA decisese în cazul Brown v. Consiliul de Educație, determinând că segregarea rasială în școlile publice era neconstituțională. Aceasta a fost o mare victorie. Și a fost un pas semnificativ înspre asigurarea faptului că principiul fondator american – că toți bărbații și femeile sunt creați egali – se aplică cu adevărat tuturor americanilor, analizează ADF.
Dar, din păcate, nu toată lumea a considerat așa.
Nici statul Alabama, care a ordonat National Association for the Advancement of Colored People (NAACP) să divulge numele și adresele membrilor și susținătorilor săi.
Aceasta era o tactică clară de intimidare.
NAACP știa că dacă numele și adresele membrilor și susținătorilor săi ar fi fost dezvăluite, aceștia ar fi avut parte de amenințări, hărțuire sau mai rău. Ar fi fost batjocoriți până i-ar fi redus la tăcere. Până ar fi încetat să mai dea. Și asta pur și simplu nu era o opțiune.
Așa că NAACP s-a împotrivit.
Doi ani mai târziu, în 1958, Curtea Supremă a hotărât în cazul NAACP v. Alabama, recunoscând dreptul acordat de Primul Amendament fiecărui american la liberă asociere. În hotărârea sa, Curtea a stabilit, de asemenea, niște standarde foarte ridicate pe care statele trebuie să le îndeplinească pentru a forța o organizație non-profit să își dezvăluie lista de membri sau susținători.
Păstrarea confidențialității donațiilor este o modalitate de a ne proteja libertățile constituționale, de a promova binele comun și de a permite diversitatea ideilor. Și este unul dintre motivele pentru care americanii sunt considerați unii dintre cei mai generoși din lume.
Dar acum se pare că statul California vrea să repete faptele Alabamei.
În 2012, biroul procurorului general din California a început să solicite organizațiilor nonprofit să dezvăluie în fiecare an informații private despre sponsorii lor principali. Dacă ar refuza, acestor organizații nonprofit nu li s-ar mai permite să strângă bani în California – cel mai populat stat al națiunii.
De aceea, Thomas More Law Center (TMLC) se împotrivește statului California. Alliance Defending Freedom reprezintă TMLC în fața Curții Supreme a SUA în această primăvară.
TMLC este o organizație juridică nonprofit care promovează credința și valorile familiale și protejează sacralitatea vieții umane. Și deși TMLC are sediul în Michigan, se bazează pe donații de la oameni din întreaga SUA, inclusiv donații din California.
Din păcate, angajații, clienții și susținătorii TMLC au avut parte de intimidări, amenințări cu moartea, scrisori de amenințare, boicoturi și chiar un complot de asasinare pus la cale de oponenții ideologici. Și dacă informațiile despre donatorii TMLC devin publice, ar putea avea consecințe grave – mai ales că biroul procurorului general din California are obiceiul de a „scăpa“ online informații confidențiale de genul acesta.
Prin urmare TMLC a luat atitudine împotriva oficialilor din California.
Și are o motivație solidă: Primul Amendament al Constituției și precedentul Curții Supreme.
Primul Amendament protejează „libertatea de exprimare“ și „dreptul oamenilor de a se întruni în mod pașnic“. Iar hotărârea din 1958 privind NAACP v. Alabama a arătat clar că fiecare american ar trebui să fie liber să sprijine în mod pașnic cauzele în care crede, fără teamă de hărțuire sau intimidare.
Mediul cultural toxic de astăzi nu este momentul adecvat pentru a elimina aceste protecții cheie.
Dacă guvernul cere ca organizațiile nonprofit să dezvăluie informațiile personale ale donatorilor lor – și apoi divulgă aceste informații (intenționat sau neintenționat) – americanii vor trebui să trăiască în permanență cu teama că vor fi hărțuiți, intimidați sau mai rău, datorită cauzelor pe care le susțin.
Acest risc i-ar putea opri să mai finanțeze respectivele cauze. I-ar putea reduce la tăcere.
Și aici, în America, așa ceva nu este acceptabil.
Curtea Supremă a clarificat acest lucru în 1958. Vă rugăm să vă alăturați nouă în rugăciune pentru ca instanța să reafirme acest principiu important în 2021.
Alliance Defending Freedom este o organizație nonprofit creștin-conservatoare americană, care de mai bine de 25 de ani luptă pentru libertatea religioasă, apărarea sanctității vieții și protejarea căsătoriei și familiei.
Tribuna.US
COMMENTS