Un pastor își „exilează” familia în Kenya pentru a scăpa de persecutarea creștinilor din Canada

Foto: JOY PULLMANN / THE FEDERALIST

Un pastor canadian și-a „exilat“ familia în Kenya, după ce guvernul său a recurs la măsuri de urgență în caz de război pentru a-i pedepsi pe cetățenii care au participat la un protest la care s-a rugat și a cântat imnul național, potrivit The Federalist.

Harold Ristau, un veteran decorat și profesor de seminar, a participat la „convoiul camionagiilor“ împotriva lockdown-urilor în februarie anul trecut, când The Federalist l-a intervievat ultima dată.

El este acum parte într-un proces care acuză că măsurile luate de guvern drept reacție la pandemia Covid, care au inclus tratarea disidenței ca terorism, au încălcat drepturile fundamentale ale canadienilor.

„Lupta este departe de a se fi încheiat“, a declarat Marty Moore, avocat în cadrul Justice Centre for Constitutional Freedoms (JCCF), care se ocupă de cazul lui Ristau. La mai bine de 14 luni de la protest, poliția a arestat un alt lider de convoi în luna mai a acestui an. Litigiul privind lockdown-urile va continua probabil pentru încă câțiva ani, a precizat Moore. Același lucru este valabil în tot Occidentul.

Pentru că a participat la o adunare pașnică în scopul petiționării celor de la conducere, timp de o zi, anul trecut, explică Ristau, a fost amenințat că i se va retrage autorizația de securitate și că guvernul îi va confisca fondul de pensii, fondurile pentru facultatea copiilor și alte economii de-o viață.

De asemenea, spune Ristau, reputația, cariera și prieteniile sale au fost grav afectate după ce guvernul a folosit măsuri antiteroriste împotriva protestatarilor pașnici.

„Dacă mâine ar apărea o nouă pandemie, nu există nimic care să ne protejeze de viitoarele mandate. De aceea am fost atât de deschisă la ideea de a veni aici“, a explicat soția sa, Elise Ristau, care a apărut alături de soțul său într-un interviu video recent din Kenya.

Pe lângă restricțiile sanitare excesive, copiii lor au fost ridiculizați la școală datorită opiniilor religioase și politice ale familiei lor, a declarat Elise Ristau pentru The Federalist.

După ce au îndurat mai mult de doi ani de represiune socială și guvernamentală severă, soții Ristau s-au mutat în apropiere de Nairobi împreună cu cei cinci copii ai lor, în luna august a anului trecut.

„Nu știu dacă pot să mă întorc și să fiu creștin în Canada. De aceea suntem aici, în Kenya“, a declarat Harold Ristau. Fostul capelan cu un doctorat în filozofie instruiește pastorii kenyeni la Școala Luterană de Teologie.

Confiscarea economiilor de-o viață ale disidenților

Utilizarea de către guvern a „închiderii conturilor bancare“ pentru a pedepsi disidența este un fenomen în creștere în Occident. Guvernul prim-ministrului Justin Trudeau a folosit practic această măsură în cazul fiecărui participant la convoiul de protest pe care autoritățile l-au putut identifica, a declarat Moore.

„Dacă erai în Ottawa, la protest, de îndată ce îți aflau numele îți blocau contul bancar“, a declarat Moore pentru The Federalist.

„Autoritățile au contactat băncile, au dat acestora lista cu numele protestatarilor, iar băncile au fost apoi constrânse să blocheze conturile bancare ale tuturor celor de pe listă pe care-i aveau ca clienți. A fost o colaborare de tip fascist“.

Politicieni britanici de dreapta, inclusiv liderul Brexit, Nigel Farage, au anunțat recent că băncile le-au închis conturile din cauza opiniilor lor politice. În luna mai, denunțători americani au dezvăluit că FBI a obținut, fără mandat, „o listă uriașă“ de date bancare private ale cetățenilor în cadrul anchetei sale privind revolta din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu.

Anchetatorii au luat în vizor orice american care a achiziționat în mod legal o armă de foc folosind un cont la Bank of America, mergând în spate până în anii 1990, a precizat denunțătorul.

Veteran tratat ca un terorist

După ce guvernul canadian a anunțat că va bloca conturile bancare ale protestatarilor participanți la convoi și ale donatorilor lor, în mare parte cu sume mici de bani, fără un proces echitabil, au apărut zvonuri că oamenii își retrag banii. Mai multe bănci canadiene renumite păreau să-și fi suspendat operațiunile online la scurt timp după anunț.

Elise a retras și ea economiile familiei lor în acea vineri, au declarat ea și Harold. La fel ca mii de alți canadieni și ei făcuseră donații pentru convoi. Cu toate acestea, Ristau a fost singurul dintre cei patru reclamanți în procesul intentat ale cărui conturi nu au fost blocate. El crede că acest lucru se datorează trecutului său militar.

„Unele dintre măsurile pe care au încercat cel puțin să le aplice sunt genul de măsuri pe care le iei pentru a împiedica finanțarea terorismului“, a precizat Moore. „Deci protestatarii pașnici erau echivalentul teroriștilor, iar guvernul s-a folosit de bănci sub pretextul unei urgențe naționale pentru a le îngheța conturile bancare“.

De asemenea, activiștii de stânga au intentat un proces colectiv împotriva fiecărui canadian care a donat pentru convoi. Se cer daune de 300 de milioane de dolari. Înainte de convoi, când Canada a fost afectată de mai multe proteste pe motive rasiale, care au inclus acte de violență împotriva magazinelor și a poliției, nu a fost inițiată nicio acțiune colectivă.

Creștinii contribuie la persecuția guvernamentală

Lockdown-urile canadiene au permis funcționarea sălilor de sport, a restaurantelor și a magazinelor de băuturi alcoolice, dar au interzis accesul în biserici. Protestatarilor de stânga li s-a permis să strige și să cânte fără măști, iar prim-ministrul a îngenuncheat în fața lor, toate acestea în timp ce provinciile au interzis creștinilor să cânte în biserică timp de ani de zile.

Rev. Johannes Nieminen nu a avut voie să treacă granițele provinciale pentru a-și îndeplini îndatoririle pastorale, în timp ce alți canadieni puteau face acest lucru pentru a-și desfășura activitatea profesională, a declarat acesta pentru The Federalist.

Citește și Sub conducerea lui Trudeau, creștinii nu sunt bineveniți în Canada

După ce i s-a refuzat de mai multe ori accesul peste graniță, a povestit el, poliția l-a lăsat în cele din urmă să treacă – dar i-a spus că nu are voie să se întâlnească cu enoriașii sau să țină slujbe la biserică.

„Așa cum merg la magazinul alimentar pentru hrana fizică, mă voi duce și la biserică pentru hrana spirituală. Așa cum mă duc la cabinetul medicului pentru medicamente, mă duc și la biserică pentru medicamentul care-mi oferă nemurirea“, a spus Nieminen.

Confesiunea sa consideră că trupul și sângele lui Isus Hristos sunt prezente fizic în vinul și pâinea folosite la împărtășanie și că creștinilor li se poruncește să le consume fizic – lucru imposibil fără a se întruni în persoană.

Până să se mute să păstorească în New Mexico, în această vară, Nieminen a aparținut aceleiași confesiuni ca și Ristau, Biserica Luterană din Canada. El a afirmat că lockdown-urile au divizat puternic multe biserici și, deși s-a renunțat în prezent la majoritatea măsurilor Covid, liderii bisericii au eșuat în mare măsură să urmărească reconcilierea și pocăința, așa cum este poruncit în Biblie.

„Trebuie să ne pocăim. A existat o dezbinare profundă și trebuie să vorbim despre acest lucru“, a spus el.

Biserici occidentale conduse de stat

Nieminen a declarat că pastorii care au ascultat de guvern și au tratat bisericile mai rău decât magazinele de băuturi alcoolice și sălile de sport i-au făcut pe laici să considere că biserica nu este esențială sau că se poate participa online.

Biblia poruncește respectarea unei zile de închinare, întâlnirea în persoană, cântarea de imnuri și psalmi și primirea fizică a pâinii și a vinului de împărtășanie. Creștinii au făcut toate acestea în fiecare săptămână încă de pe vremea lui Hristos.

Comuniunea este un „sacrament“, o acțiune poruncită de Dumnezeu care produce credință și mântuire veșnică. Doar pastorii o pot oferi, o tradiție care datează de la însărcinarea făcută de Hristos apostolilor Săi. În toate marile pandemii din trecut, preoții și pastorii au înfruntat cu bună știință moartea pentru a aduce sfânta împărtășanie celor muribunzi, disperați după pacea și unitatea cu Dumnezeu pe care aceasta le promite.

Nieminen a afirmat că i-a văzut pe creștinii canadieni implorând în mod public pentru administrarea sacramentului în mijlocul unor lockdown-uri care au durat aproape trei ani. Ei nu au primit niciun răspuns din partea pastorilor lor, care i-au spus lui Nieminen că enoriașii care solicitau acest lucru nu au folosit „canalele adecvate“.

„Există o lipsă de încredere în pastori și într-o biserică pe care o văd ca lăsându-i baltă și persecutându-i practic“, a explicat Nieminen. „Sunt constrânși de tirani să facă ceva împotriva conștiinței lor, iar apoi merg la biserică și aud același lucru din partea bisericii“.

La câteva zile după ce s-a rugat la protest, se precizează în declarația sub jurământ a lui Harold Ristau, colegii de breaslă au început să refuze să îl lase să predice și să se împărtășească împreună cu el. Unii au cerut sfatul superiorilor dacă să-l împărtășească sau nu. Refuzul de a împărtăși un membru al bisericii echivalează cu excomunicarea.

Faptul că m-am rugat la protest „a demonstrat că eram un insurecționist politic“ pentru unii clerici ale căror convingeri cu privire la Covid fuseseră modelate de presa anticreștină finanțată de stat, a declarat Harold Ristau:

„Înainte de Covid, toată lumea recunoștea că mass-media era o adunătură de mincinoși care îi urau pe creștini, dar odată cu apariția Covid, brusc, avem încredere totală în ei“.

O decizie de natură politică, nu medicală

Până în prezent, „niciuna dintre contestațiile legale privind restricțiile asupra serviciilor religioase nu a avut succes“ în Canada, a declarat John Sikkema, avocat la firma non-profit ARPA Canada.

„La nivel cultural, oamenii consideră că mersul la sala de sport este foarte important, pe când mersul la biserică este mai puțin important“, a precizat Sikkema. „Mai ales atunci când unora dintre biserici nu pare să le pese și nu consideră că ar fi necesar“.

Pentru autoritățile seculare, menținerea unei economii funcționale prevalează cu ușurință asupra misiunii bisericii de a se îngriji de sufletele oamenilor, a adăugat Sikkema. Acesta este motivul pentru care au deschis restaurante în timp ce au restricționat bisericile, în ciuda riscurilor similare pentru sănătate:

„Aceasta nu este practic o decizie care are legătură cu sănătatea, ci o decizie politică cu privire la ceea ce este important pentru sănătatea societății“.

Poliția apărea în mod regulat la biserici duminica dimineața și îi amenda pe pastorii în ale căror parcări erau prea multe mașini, a detaliat el. ARPA Canada și JCCF au contestat în instanță mai multe astfel de amenzi și de nenumărate ori au reușit să obțină reducerea lor la donații caritabile.

Majoritatea bisericilor care au capitulat în fața discriminării guvernamentale împotriva creștinilor erau deja în declin înainte de lockdown-uri, iar un procent ridicat din membrii lor nu au mai revenit la biserică ulterior. Pe de altă parte, bisericile care au păstrat credința istorică tind să își revină mai bine după pierderea de membri rezultată în urma lockdown-ului și multe dintre ele chiar au crescut, au precizat Nieminen și Sikkema.

Libertatea religioasă este mai mare în Africa

Dificultatea de a-și educa copiii în cultura occidentală aflată în apostazie accelerată a influențat, de asemenea, decizia soților Ristau de a se muta în cealaltă parte a globului.

„Lucrurile sunt normale aici, oamenii au valori tradiționale“, a spus Elise Ristau despre Kenya. „Este de neconceput aici să te gândești la mutilarea transgender. Ca mamă și tată, facem tot ce ne stă în putință să transmitem copiilor noștri credința creștină“.

În Canada, creștinii sunt adesea nevoiți să mintă sau să-și trădeze credința pentru a avea acces la finanțare guvernamentală și la acreditări și pentru a evita sancționarea în multe profesii, a declarat Sikkema.

Mulți medici, avocați și profesori canadieni, de exemplu, sunt obligați să susțină avortul și actele sexuale LGBT. Medicii canadieni și mulți alți angajați din domeniul sănătății trebuie să ajute pacienții să efectueze avorturi sau să se sinucidă cu asistență medicală.

În 2018, Curtea Supremă din Canada a interzis deschiderea unei facultăți de drept creștine datorită standardelor creștine privind sexualitatea. Armata canadiană depune, de asemenea, eforturi pentru a-i expulza pe capelani din cauza eticii sexuale creștine.

Aproape fiecare afacere canadiană afișează un steag al mândriei furnizat de guvern, a spus Nieminen. Bisericile care se opun mutilării copiilor transgender s-au trezut cu protestatari dezbrăcați în timp ce familiile soseau pentru a se închina, a precizat Sikkema.

„Canadienii sunt foarte conștienți de faptul că nu există libertate de religie, nu există libertate de exprimare, nu avem dreptul de a ne întruni dacă acest lucru nu convine regimului“, a declarat Nieminen.

„Pastorii și profesorii nu pot vorbi despre moralitatea sexualității umane. Aceasta este o realitate cu care trăiesc canadienii și cred că acesta este, în parte, motivul pentru care le este teamă să vorbească“.

Creștinii sunt bineveniți în Kenya

Soților Ristau le fusese propus serviciul lor actual înainte de lockdown-uri, dar Elise nu a vrut să se mute din nou după ce o făcuse de atâtea ori datorită carierei militare a lui Harold. Ei cumpăraseră un teren în Canada pentru casa lor de vis și plantaseră peste 1.000 de copaci pe el.

„Visasem la această viață perfectă pentru mine în Canada“, a spus Elise. Dar apoi „a existat un fel de punct de cotitură în care am spus: ‘Putem pleca. Nimic nu ne ține aici’. A fost un moment de ‘scuturare a prafului de pe încălțări’“.

Distanța de la Toronto la Nairobi este de aproximativ 7.500 de mile. Zborul cu avionul între cele două orașe durează 16 ore sau mai mult.

„Știu că Kenia este o țară săracă și există corupție, dar acolo nu vom fi arestați pentru că ne rugăm în tăcere în fața clinicilor de avort“, a explicat Elise. „În Canada, situația e destul de sumbră pentru un creștin“.

Tribuna.US